Cutremur cu magnitudine 3.3 în zona Vrancea-Buzău

Un cutremur slab cu magnitudinea 3,3 a fost înregistrat vineri, la ora 10:35, în județul Buzău, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Cutremur de 5,5 grade, cel puțin 6 persoane au murit. Clădirile din Dhaka s-au zguduit, iar oamenii au ieşit panicaţi pe străzi

Seismul s-a produs la adâncimea de 140 km, în apropierea următoarelor orașe: 48 km vest de Focșani, 51 km nord de Buzău, 70 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 77 km est de Brașov și 82 km nord-est de Ploiești.

În luna noiembrie 2025, în România s-au produs 11 cutremure cu magnitudini între 2 și 3,5.

Alte articole

Cutremur de 5,5 grade, cel puțin 6 persoane au murit. Clădirile din Dhaka s-au zguduit, iar oamenii au ieşit panicaţi pe străzi

Cutremur în Vrancea marţi la prânz. Ce magnitudine a avut seismul

Cutremur în Vrancea marţi la prânz. Ce magnitudine a avut seismul

Cele mai mari seisme din acest an, ambele de magnitudine 4,4, au avut loc pe data de 13 februarie, în județul Buzău, respectiv pe 11 mai, în județul Vrancea.

Anul trecut, cel mai important cutremur a avut magnitudinea 5,4 și s-a produs în județul Buzău, pe 16 septembrie.

În țara noastră, Vrancea este regiunea seismică cea mai renumită pentru producerea acestor fenomene naturale. Aici pot avea loc zilnic cutremure de pământ de intensitate mică, însă se pot declanșa și cutremure puternice, de exemplu, cutremurul din martie 1977, cu o magnitudine de 7.2 grade pe scara Richter. Fiind un eveniment ce a avut un puternic impact emoțional, ar putea fi o motivație în plus pentru a te pregăti de eventualitatea producerii unui nou cutremur major, în țara noastră.

Pregătirea pentru un cutremur începe, înainte de toate, prin conștizarea rațională, nu reacția emoțională, că un asemenea scenariu se poate întâmpla. Prin urmare, scanează spațiile în care îți petreci majoritatea timpului și pregătește un plan de reacție în situația unui seism.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) a stabilit un set de măsuri de prevenție, reguli de conduită și ce să faci în caz de cutremur.

Măsuri de prevenție

În conformitate cu dispozițiile legale și cu recomandările specialiștilor în seisme, iată câteva măsuri de prevenție bine de știut și de pus în practică:

Crearea unui plan de acțiune

Primul lucru pe care trebuie să îl faci este, așa cum precizam și mai sus, să conștientizezi pericolul și riscurile unui astfel de fenomen, respectiv să cunoști dacă locuiești sau lucrezi într-un imobil cu risc seismic.

Cunoașterea gradului de risc seismic este esențial în crearea unui plan de acțiune. De exemplu, orașul București are o harta cu informatii despre cutremure, în care sunt marcate clădirile vulnerabile.

Un plan de acțiune sau de urgență mai presupune stabilirea unui punct de întâlnire cu familia (în cazul în care cutremurul vă surprinde în locații diferite), modalitatea de comunicare (de pildă, prin mesaje SMS), precum și un kit de provizii și necesități pe care îl vei descoperi imediat. Discută cu membrii familiei despre toate aspectele referitoare la organizarea pentru un cutremur.

Verificarea rezistenței locuinței

Un specialist atestat îți poate spune care sunt zonele vulnerabile ale locuinței tale și unde nu ar trebui să stai, în timpul unui cutremur. Ca bune practici, solicită expertiza tehnică a imobilului, efectuează lucrări de consolidare și nu reamenaja locuința fără autorizație de construire.

Fie că locuiești la casă, fie la bloc, asigură-te că obiectele grele din locuință, cum ar fi piesele înalte de mobilier sau aparatele electronice mari, sunt bine ancorate în perete ori că prezintă sisteme de siguranță anti-cădere sau anti-alunecare. Obiectele grele care nu sunt fixate îți pot pune viața în pericol, în timpul unui cutremur. Chiar și așa, evită să stai în preajma lor, în timpul producerii unui cutremur major.

Realizarea unui kit de supraviețuire

Asigură-te că ai în casa ta un „rucsac de urgență” în care să existe:

• lanternă cu baterii + 1 set de baterii de rezervă;
• radio portabil cu baterii + 1 set de baterii de rezervă;
• baterie externă pentru telefonul mobil;
• sac de dormit, pătură;
• medicamente esențiale sau personale, un trusou de prim ajutor, mască de protecție;
• îmbrăcăminte și încălțăminte rezistentă la moloz, cioburi etc.;
• articole de igienă personală: hârtie igienică, săpun, periuță de dinți etc.;
• briceag multifuncțional, frânghie;
• acte personale (poți avea un backup și în Cloud);
• un bidon cu apă potabilă pentru minimum 3 zile;
• alimente neperisabile: conserve, biscuiți, fructe deshidratate etc.;
• fluier de ajutor și o pânză albă, dacă rămâi blocat sub dărâmături.

Kitul de supraviețuire poate fi organizat într-un rucsac, pe care să îl depozitezi în locuință, de exemplu, într-o debara. Lucrurile trebuie să te ajute să supraviețuiești timp de 3-5 zile.