Un cutremur cu magnitudinea de 5,5 a zguduit, vineri, centrul Bangladeshului, provocând moartea a cel puţin şase persoane şi rănirea altor zeci, au anunţat autorităţile. Clădirile din capitala Dhaka s-au zguduit în timpul seismului, iar oamenii au ieşit panicaţi în stradă.
Cutremur în Vrancea marţi la prânz. Ce magnitudine a avut seismul
Seismul s-a produs la ora 10:38, având epicentrul în zona Ghorashal, din districtul Narsingdi, la aproximativ 25 de kilometri de Dhaka, scrie presa internațională.
Potrivit Institutului Geologic al Statelor Unite (USGS), adâncimea a fost de 10 kilometri. Postul de televiziune DBC din Dhaka a transmis că cel puţin şase persoane au murit în capitală: trei în urma prăbuşirii acoperişului şi a unui zid, iar alte trei – pietoni – au fost lovite de balustrade desprinse de la clădiri.
Conform USGS, deşi nordul şi sud-estul Bangladeshului sunt zone cu activitate seismică ridicată din cauza interacţiunii dintre plăcile India şi Eurasia, centrul ţării este considerat mult mai puţin activ seismic.
La 85 de ani de la marele seism din 1940, Bucureștiul rămâne cea mai vulnerabilă capitală din Europa în fața unui cutremur major. Iar sondajele arată clar această teamă: trei din cinci bucureșteni se tem cel mai mult de cutremur, iar patru din cinci cred că orașul nu este deloc pregătit să facă față unui astfel de dezastru. Problema cea mai mare nu este doar infrastructura, ci lipsa pregătirii individuale: doar 15% dintre oameni știu exact ce au de făcut în primele minute și în primele 72 de ore după un seism puternic.
Fundația Comunitară București a testat orașul prin simulări reale, în școli, birouri, centre pentru persoane vulnerabile și spații comunitare. Peste 100 de persoane au experimentat cum ar arăta primele 72 de ore fără curent, fără apă, fără semnal și fără sprijin imediat al autorităților. Concluzia: majoritatea reacționează instinctiv, dar periculos, adică fug spre scări, aleargă spre uși sau se adăpostesc lângă geamuri. Lipsa unui plan clar, a rucsacului de urgență și a cunoștințelor de prim-ajutor rămân vulnerabilități majore.
91% dintre respondenți consideră de exemplu că Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) este principalul responsabil, urmat de Primărie și autoritățile locale (53%) și de-abia apoi recunosc că și ei înșiși sunt responsabili să se pregătească (45%).
Problema e că în primele ore după un cutremur oamenii vor fi nevoiți să se descurce pe cont propriu, în funcție de situația în care se află, întrucât autoritățile nu vor putea interveni imediat în toate zonele afectate, liniile 112 vor fi ocupate, iar spitalele vor fi ori afectate ori suprasolicitate.
Zilele trecute, peste 30 de instituții, ONG-uri și autorități de la DSU și IGSU, până la administrația Capitalei au participat la un atelier comun pentru a construi un plan unitar de reacție. Obiectivele: pregătirea populației prin exerciții, comunicarea unitară în caz de criză, un cadru legislativ pentru sprijin internațional și o colaborare clară între instituții.
Fundația Comunitară București continuă campania „Bucureștiul Pregătit”, cu ghiduri în metrou, simulări, ateliere și puncte interactive, toate dedicate pregătirii pentru cutremur asta pentru că primele 72 de ore depind în primul rând de noi.