Cutremur cu magnitudine 3.6 în Vrancea

Cutremur în Vrancea. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 71 km E de Brașov, 86 km NE de Ploiești, 106 km S de Bacău, 121 km V de Galați, 122 km V de Brăila, 138 km N de București, 157 km NE de Pitești, 185 km E de Sibiu, 188 km SV de Iași și 203km N de Ruse, informează Institutul Național de Cercetare pentru Fizica Pământului.

În luna octombrie, în România au avut loc 15 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 şi 3,6.

Cutremur în România, marți seară. Ce intensitate a avut seismul

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cel mai important seism din acest an s-a produs pe data de data de 26 mai şi a avut o magnitudine de 4,7 grade. Cutremurul a fost resimţit şi la Bucureşti.

Alte articole

Tragedie de proporții în Venezuela de Ziua Națională! Două cutremure masive, de peste 7 grade, posibil 100.000 de morți. Clădiri prăbuşite, pene de curent şi stare de urgenţă / Peste 20 de replici / Primul bilanț al victimelor

Imagini devastatoare după cutremurele din Venezuela. Mărturiile cutremurătoare ale oamenilor: ”S-a auzit o bubuitură foarte puternică, nu am mai trăit niciodată așa ceva”

Directorul INFP, precizări despre marele cutremur din România

Citeşte şi Cutremur violent, s-a simţit bine la etajele superioare

Producerea unui cutremur major în România e iminentă, potrivit specialiştilor. În zona Vrancea se produc într-un secol 3-4 cutremure mare, însă, în ultimii 100 de ani am avut doar unu. Directorul INBFP spune că specialiştii nu pot preciza cu exactitade data marelui cutremur din România, însă atunci când se va întâmpla Institutul va alerta în doar câteva secunde instituţiile statului.

„Activitatea seismica in zona Vrancei este o una normală. Trebuie sa stim ca zona Vrancea este periculoasa la cutremurele puternice, nu la cele de suprafaţa. Institutul a dezvoltat un sistem de alarmare seismică, este primul sistem operativ din Europa. In doar 3 secunde alertăm instituţiile statului.

Din punctul meu de vedere, nu se poate stii cu siguranta cand se va produce marele cutremur. Stim ca zona Vrancea poate să  producă 3-4 cutremure puternice pe secol. În secolul acesta s a produs doar un cutremur de 6 grade in 2004”, a declarat recent directorul INFP pentru România Tv.

Citeşte şi Şapte cutremure în Vrancea, în 24 de ore. Ultimele trei s-au produs marţi dimineaţă

Zona subcrustala Vrancea (VR)

Regiunea Vrancea este o zona seismica complexa de convergenta continentala, situata la contactul a 3 unitati tectonice: placa Est – Europeana, subplacile Intra – Alpina si Moesica (Constantinescu et al., 1976).

Cea mai puternica activitate seismica pe teritoriul Romaniei se concentreaza la adancimi intermediare (60 – 200 km), intr-un corp litosferic mai rece, in coborare gravitationala, orientat aproape vertical. Activitate ridicata a fost observata in doua domenii de adancime – intre 80 si100 km, si respectiv intre 120 si 160 km . Cutremurele puternice din secolul XX s-au produs in ambele segmente: seismele din 1977 (Mw 7.4) si 1990 (Mw 6.9) in segmentul superior, iar evenimentele din 1940 (Mw 7.7) si 1986 (Mw 7.1) in cel inferior.

Cutremur violent, a durat 30 de secunde. VIDEO cu impact emoţional
Rata de producere a cutremurelor puternice – intre unu si sase evenimente cu magnitudine Mw > 7.0 pe secol – intr-un volum focal extrem de restrans implica un nivel inalt al ratei deformarii relative/specifice (~3.5×10-7 an-1). Procesul tectonic la adancime apare ca decuplat, in mare masura, de tectonica in crusta.

In ceea ce priveste mecanismul focal al cutremurelor vrancene de adancime intermediara, falierea inversa – cu axa extensiilor (T) aproape vericala si axa compresiilor (P) cvasi-orizontala – caracterizeaza toate evenimentele majore (Mw > 6) si, de asemenea, peste 90% din evenimentele studiate, indiferent de magnitudinea lor (Enescu, 1980; Oncescu si Trifu, 1987; Enescu si Zugravescu, 1990; Radulian et al., 2000). Relativ la orientarea planelor de falie, s-au evidentiat doua solutii tipice: (I) planul de falie orientat aprox. NE – SV si inclinat spre NV, iar axa P perpendiculara pe Arcul Carpatic; si (II) planul de falie orientat aprox. NV – SE, iar axa P paralela cu arcul muntos. Datele disponibile – atat macroseismice cat si instrumentale – indica solutii de tip (I) pentru toate cutremurele cu Mw > 7.

Mecanisme de tip faliere normala sau alunecare laterala/ in directie au fost rar observate, pentru evenimente localizate cu precadere la marginea superioara si respectiv inferioara a volumului seismogen (Radulian et al., 2000).

Regimul tensional in zona subcrustala Vrancea este predominant compresiv.