Cutremur cu magnitudine 4 în Vrancea. În ce oraşe s-a simţit

Un cutremur cu magnitudinea 4 s-a produs luni seara, la ora locală 18:44, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, conform informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Cutremur cu magnitudinea 3,1 în Buzău
Seismul s-a înregistrat la o adâncime de 140 de kilometri în apropierea următoarelor oraşe: 67 km est de Braşov, 78 km nord-est de Ploieşti, 115 km sud de Bacău, 123 km vest de Brăila, 124 km vest de Galaţi şi 130 km nord de Bucureşti.

Cutremur puternic în zona Vrancea. Peste 15 seisme în luna septembrie!

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cel mai mare cutremur din acest an s-a produs în data de 16 ianuarie 2022 şi a avut magnitudinea de 4,4, în timp ce anul trecut a fost înregistrat pe data de 26 mai un cutremur cu o magnitudine de 4,7. Mişcarea tectonica a fost resimţită şi la Bucureşti.

Alte articole

Cutremur cu magnitudine aproape 4 în Vrancea. Mărmureanu: „Vor mai fi zgâlțâieli, de 2, 3 sau 4 grade”

Două cutremure s-au produs în Vrancea, la doar două ore distanță. Ce magnitudini au avut

Primaria Municipiului Bucuresti (PMB) a publicat pe site, la sfarsitul lunii iunie 2018, lista actualizata a imobilelor expertizate tehnic din punctul de vedere al riscului seismic. Astfel, in Capitala sunt 344 de cladiri incadrate in clasa I de risc seismic (constructii cu risc ridicat de prabusire la cutremurul de proiectare corespunzator starii limita), din care 174 reprezinta pericol public.

De asemenea, 351 de imobile au fost incadrate in clasa a II-a de risc seismic (constructii care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradari structurale majore, dar la care pierderea stabilitatii este putin probabila), in timp ce in clasa a III-a (care include cladiri care, sub efectul cutremurului de proiectare, pot prezenta degradari structurale care nu afecteaza semnificativ siguranta structurala, dar la care degradarile nestructurale pot fi importante) se afla 101 cladiri.

Alte 8 imobile raman incadrate in clasa a IV-a de risc seismic (corespunzator constructiilor la care raspunsul seismic asteptat este similar celui obtinut la constructiile proiectate pe baza prescriptiilor in vigoare).

In acelasi timp, conform Primariei, exista doar 85 de imobile consolidate, dintre care doua sunt partial consolidate.

Nu in ultimul rand, 1.568 de imobile se afla pe lista celor expertizate tehnic plasate in categorii de urgente, conform normativului P100-92, neincadrate in clasa de risc seismic corespunzatoare. Normativul de Proiectare P100-92 plaseaza constructiile, din punctul de vedere al riscului seismic, in trei categorii de urgente: – U1, U2, U3. Conform informatiilor disponibile pe site-ul Primariei, „pentru incadrarea acestor imobile in clasa de risc seismic corespunzatoare, asociatiile de proprietari/ proprietarii se pot adresa expertului tehnic elaborator al expertizei tehnice sau unui alt expert tehnic atestat pentru rezistenta si stabilitate de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si al Administratiei Publice”.

Actualizarea listelor existente pe site-ul pmb.ro se face periodic, in functie de eventuale modificari ale legislatiei, dar si utilizand informatiile transmise de catre proprietari, dupa ce acestia consulta si identifica eventuale erori pe lista publicata. Actualizarea consta in corectarea unor date de identificare ale imobilelor privind anul construirii, numarul de niveluri, numarul de apartamente din imobil si noi incadrari intr-o clasa de risc seismic.

Cutremurul, risc major in Romania

Cutremurele se numara, alaturi de inundatii si alunecari de teren, printre cele trei riscuri catastrofale la care este expusa cel mai mult Romania, in cazul unui astfel de eveniment Bucuresti numarandu-se printre zonele urbane unde se vor inregistra cele mai multe pagube.

Pentru protectia financiara a locuintelor impotriva celor trei riscuri catastrofale – cutremure, inundatii si alunecari de teren – a fost dezvoltat sistemul asigurarilor obligatorii de locuinta, administrat de societatea privata PAID Romania – Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale. De asemenea, cei care doresc sa isi protejeze locuinta impotriva unor riscuri suplimentare si contra unei sume mai mari, pot opta, pe langa asigurarea obligatorie PAD, si pentru o polita facultativa.

In ciuda pericolelor la care sunt expuse cele peste 8,5 milioane de locuinte din Romania, gradul de asigurare ramane si la inceputul acestui an sub 20%. Asadar, nevoia unei polite de asigurare pentru locuinte este in crestere. In acest sens, APPA – Asociatia Pentru Promovarea Asigurarilor a desfasurat, anul trecut, a patra editie a Campaniei „Octombrie – Luna Asigurarilor de Locuinte”, proiect care are ca obiective cresterea gradului de constientizare a romanilor cu privire la pericolele la care le este expusa locuinta, precum si informarea acestora cu privire la formele de protectie financiara pe care le ofera incheierea unei asigurari obligatorii sau facultative de locuinta.