Cutremur cu magnitudine 5.1 în Iran

Un cutremur moderat, cu magnitudinea de 5,1 (magnitudinea locala ML 5,0), s-a produs in ziua de duminica, 14 martie, in Sudul Iranului.

Seismul a avut loc la ora 12h54min UTC (ora locala 16h24min). Potrivit datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, epicentrul miscarii seismice a fost localizat in partea sudica a Iranului, la Nord de Stramtoarea Hormuz, in extremitatea sudica a provinciei Kerman, anunţă cutremur.net.

Cutremur cu magnitudine 4 în zona Vrancea
Cutremurul s-a produs la adancimea de 60 km si a avut magnitudinea mb 5,1 (magnitudinea locala ML 5,0 potrivit Centrului Seismologic Iranian din cadrul Institutului de Geofizica al Universitatii din Teheran).
Miscarea seismica a fost resimtita in partea sudica a Iranului, dar nu au fost raportate pagube majore.

Cutremur cu magnitudine 5.7. S-a simţit şi în capitală
Zece ani de la cutremurul devastator urmat de tsunami, care a provocat catastrofa de la Fukushima

Alte articole

Cutremur cu magnitudine 6.3 la o adâncime de doar 10 km

Cutremure în lanţ în România. Pământul s-a zguduit joi la Buzău şi la Brăila

La 11 martie 2011, a avut loc în Japonia un puternic seism de magnitudine 9 pe scara Richter, cu epicentrul în regiunea Tohoku din Oceanul Pacific, în apropierea oraşului nipon Sendai, aflat pe coasta estică a ţării, urmat de tsunami, menţionează Japan Meteorological Agency pe site-ul www.jma.go.jp. Cutremurul este considerat ca fiind cel mai mare din istoria Japoniei. În urma lui, a fost declarată stare de urgenţă nucleară în Japonia, din cauza unor probleme la centralele nucleare Fukushima I şi Fukushima II.

La ora locală 14.46 (ora 05.46 GMT), Japonia a fost zdruncinată de un devastator cutremur de pământ, soldat cu 15.881 de morţi şi 2.660 de persoane date dispărute, la care se mai adaugă 2.554 de decese din cauza degradării condiţiilor de viaţă, conform unui bilanţ oficial dat publicităţii în martie 2013. Bilanţul confirmat al triplei catastrofe din 2011 (seism, tsunami şi accident nuclear la Fukushima) era de 15.899 de morţi, în decembrie 2020, potrivit poliţiei nipone, citate de AFP şi DPA.

Evenimentele teribile din acele momente vor fi rememorate de întreaga lume: mulţimi de oameni intraţi în panică care ies în grabă din „zgârie-norii” din Tokyo, trenurile răsturnate în zonele de nord-est, imagini îngrozitoare, de neimaginat cu oraşe întregi măturate de tsunami, imposibilitatea oamenilor de a-şi contacta familiile, informaţii în cascadă tot mai disperate, mii şi zeci de mii de persoane date dispărute. Şi apoi, la sfârşitul zilei, primele semnale alarmante de la cele două centrale nucleare de la Fukushima (Daiichi şi Daini), ordinele de evacuare pe o arie de 2, apoi 3 şi apoi 10 kilometri în jurul acestora. Zile şi zile de nelinişte, rememorează agenţia France Presse.

În plus faţă de victimele tsunami-ului, alte 3.405 de decese ulterioare sunt atribuite de către guvern consecinţelor dezastrului. Zeci de persoane evacuate în grabă dintr-un spital de la câţiva kilometri de centrala nucleară au murit în timpul transportului sau în zilele următoare. Deteriorarea condiţiilor de viaţă şi de sănătate a dus, de asemenea, la decese premature şi la sinucideri.

Cutremurul şi valul seismic au perturbat transporturile, activitatea de zi cu zi, au declanşat cel mai grav accident la centrala nucleară Fukushima Daiichi şi au lăsat mii de persoane fără adăpost. Ulterior, experţii Institutului geofizic american (USGS) au stabilit că seismul a fost cel mai puternic înregistrat vreodată în Japonia, de când a început măsurarea magnitudinii acestora, şi al patrulea ca putere, la nivel mondial, din 1900 şi până în prezent. Japonia a traversat a doua mare catastrofă naturală din istoria recentă a ţării, după cutremurul din anul 1923, soldat cu 142.000 de morţi.

Catastrofa naturală produsă la 11 martie 2011 a declanşat incendii, alunecări de teren şi un val seismic de circa 14 metri, care a măturat oraşe şi sate întregi pe întreaga coastă pacifică a regiunii Tohoku (nord-est, în apropierea oraşului japonez Sendai), care asigură aproximativ 8 la sută din PIB-ul celei de-a treia economii a lumii. A devastat terenuri agricole, locuinţe, culturi agricole, vehicule. Un vapor cu 100 de persoane la bord a fost „măturat” de un tsunami în prefectura Miyagi (nord-estul Japoniei). Un incendiu de proporţii s-a declanşat la rafinăria Chiba, în apropiere de Tokyo. Curentul electric a fost întrerupt în patru milioane de locuinţe în capitală şi în jurul acesteia. Multe secţiuni de pe tronsonul feroviar al „Tohoku expressway”, din nordul ţării, au fost afectate. Trenurile de mare viteză spre nordul ţării au fost oprite. Aeroportul Narita din Tokyo a fost închis, zborurile oprite şi pasagerii evacuaţi. În Tokyo, circulaţia cu metroul a fost, de asemenea, oprită.

La Onagawa, valul tsunami a atins 15 metri înălţime, spulberând locuinţele şi provocând deraieri ale trenurilor. Cutremurul a declanşat o alertă de tsunami pe coasta japoneză a Pacificului şi în ţările învecinate: Noua Zeelandă, Australia, Rusia, Guam, Filipine, Indonezia, Papua Noua Guinee, Nauru, Hawaii, Marianele de Nord (americane) şi Taiwan. Valurile tsunami au măturat totul în calea lor, inclusiv avioanele din unele aeroporturi de dimensiuni reduse, iar iahturile din marele porturi ale regiunii Sendai au fost aruncate pe uscat, unele ajungând pe dealurile din vecinătatea coastei de est a Japoniei sau şi pe acoperişul unor blocuri de trei etaje. Înălţimea maximă a valului tsunami a fost măsurată la 38,9 m.

Dezastrul, ce a devastat coasta de nord-est a arhipelagului nipon, a provocat o înlănţuire de accidente la centrala nucleară Fukushima Daiichi, situată la 220 kilometri nord-est de Tokyo, care au fost însoţite de explozii, incendii şi scurgeri de radiaţii la instalaţiile nucleare, ca urmare a ieşirii din uz a sistemelor de răcire. Patru din cele şase reactoare au fost avariate. Aceasta a fost cea mai gravă criză nucleară după cea de la Cernobâl, în 1986. Peste 90.000 de persoane au fost evacuate din zona devastată şi din împrejurimile centralei Fukushima I.

După cutremur, numeroase activităţi în zona de coastă au fost reduse la zero, iar infrastructurile au fost distruse de un val de zece metri, în metropola Sendai. Regiunea Kanto, aflată spre sud, care cuprinde megalopolisul Tokyo şi reprezintă 40 la sută din PIB, a fost, de asemenea, afectată. Majoritatea infrastructurilor şi clădirilor au rezistat, însă, şocului în această zonă urbană strategică.

Cutremurul s-a resimţit chiar şi pe orbita Pământului. Experţii Agenţiei Spaţiale Europene au constatat că mişcarea telurică a fost înregistrată de echipamentele supersensibile ale satelitului GOCE („Gravity field and Steady-State Ocean Circulation Explorer”), a cărui orbită se află la o altitudine de 255 de km. Institutul de Geofizică şi Vulcanologie din Italia a făcut cunoscut faptul că seismul din Sendai a cauzat deplasarea axei de rotaţie a Pământului cu 10 cm, care ar fi cea mai mare de la cutremurul de gradul 9,5 din Chile de la 22 mai 1960. Tot în urma acestui cutremur, prin mişcările provocate în scoarţa terestră, insula japoneză cea mai mare, Honshu, s-a deplasat cu 2,4 metri.

Compania germană de asigurări Munich Re a calculat că pierderile economice ca urmare a catastrofei au fost de circa 210 miliarde de dolari americani, în prima jumătate a anului 2011, fiind astfel cel mai costisitor cutremur de când firma adună statistici de acest gen, respectiv din anul 1979.