UPDATE: Cutremur în România, INFP a revizuit magnitudinea la 5.4.

Cutremur mare în Vrancea. În ziua de 03.11.2022, 06:50:21 (ora României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, BUZAU un cutremur semnificativ cu magnitudinea EWS 5.5, la adâncimea de 168.925 km, anunţă INFP. Site-ul a căzut la scurt timp după anunţ.

Alte Articole

Și-a cumpărat vechimea în muncă cu o sumă uriașă. Femeia ...

Calendar ortodox 30 noiembrie 2022. Sfântul Apostol Andrei, ...

Caz grav la Călăraşi: O adolescentă a căzut în gol 7 metri, ...

Cutremurul s-a produs la 57km E de Brasov, 75km N de Ploiesti, 117km SV de Bacau, 130km N de Bucuresti, 134km V de Braila, 135km V de Galati, 141km NE de Pitesti, 171km E de Sibiu, 195km N de Ruse, 200km SV de Iasi.

Care sunt zonele din București cele mai vulnerabile în fața unui cutremur. Gheorghe Mărmureanu, avertisment pentru români
Cel mai mare seism din acest an s-a produs în data de 16 ianuarie 2022 şi a avut magnitudinea de 4,4, în timp ce anul trecut a fost înregistrat pe data de 26 mai un cutremur cu o magnitudine de 4,7. Mişcarea tectonica a fost resimţită şi la Bucureşti.

INFP: Cutremur cu magnitudine 5.3, urmat de o replică de peste 5!
Gheorghe Mărmureanu, un reputat seismolog român, a vorbit recent, despre viitorul mare cutremur care ar putea zgudui România în perioada următoare. Totuși, acesta a recunoscut că nu va avea loc înainte de 2040, iar perioada de apariție a acestuia ar putea fi chiar și peste 100 de ani. Specialistul spune că el a fost cel care s-a ocupat de toate cutremurele din România de după anii 1700.

„Eu m-am ocupat de toate cutremurele care au fost după 1700. În România au fost cutremure mari, în 1738, 1838, 1940. Următorul mare cutremur ar fi peste 100 de ani. A mai fost şi un alt cutremur foarte mare şi adânc, în 1802. S-a simţit puternic, de la Moscova până la Cairo, în Egipt şi nu a murit nimeni. Aici a fost marea curiozitate. A fost chiar de ziua Sfintei Parascheva. În Bucureşti, aproape toate bisericile au fost căzute la pământ.  Cutremurul din 1977 a fost unul mare şi nu intră în statistica normală, dar trebuie să ştim un singur lucru, pentru că el este o urmare din cauza cutremurului din 1940, care a fost foarte mare. Toate marile clădiri din Bucureşti au fost puternic afectate”, a transmis acesta, vorbind despre marele cutremur din România.

Viitorul cutremur mare nu poate fi mai devreme de 2040

Gheorghe Mărmureanu spune că potrivit calculelor sale următorul mare cutremur din România nu ar putea să aibă loc mai devreme de 2040, ținând cont că în țara noastră nu este cazul cutremurelor de suprafață.

„În România nu este cazul cutremurelor de suprafaţă. România are cutremure de suprafaţă foarte mici. În fiecare zi avem două-trei. Problema se pune în cazul cutremurelor foarte adânci, la peste 100 km, pentru că ele sunt cele care produc dezastre. De abia după 1964 s-a pus problema în România proiectării clădirilor anti-seismice. Vă spun asta sigur, pentru că eram student.

Cutremurul din 1977 a fost un caz anormal, din statistica totală. Spre exemplu, cutremurul din 4 martie 1977. Înaintea lui a mai fost un cutremur, în octombrie, de 6.2, deci o magnitudine importantă pentru Vrancea. Când spun că nu poate fi mai devreme un cutremur de 2040, mă refer că va fi de peste 7, 7.2-7.4. Aşa discutăm.

Sunt foarte multe clădiri care au fost afectate puternic la 4 martie şi care au fost consolidate, dar mai mult cârpite aş spune. Nu pot să vă spun dacă cutremurul care va fi unul foarte mare. Problema se pune foarte serios. Avem atâţia bani să ne apucăm să consolidăm toate clădirile din Bucureşti? Nu avem”, a spus Gheorghe Mărmureanu.

VIDEO Cutremur violent, cu magnitudine aproape 7, în Sichuan, zeci de oameni şi-au pierdut viaţa UPDATE. Peste 80.000 au murit aici la seismul din 2008
Scenariu sumbru în cazul unui cutremur puternic în România
Un Plan recent de analiză al Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă arată că un cutremur puternic ar crea un adevărat dezastru, în special în București, unde, într-un scenariul de cutremur pe timp de noapte , peste 450.000 locuitori se pot afla în clădiri care pot depăşi gradul 3 de avariere, adică imobile ridicate înainte de anul 1977, iar totul s-ar putea solda cu peste 6.500 de morți și 16.000 de răniți.

„Seismul reprezintă factorul de risc major pentru capitala ţării. Luând drept bază de comparaţie cutremurul din 1977, se poate constata că pierderile umane şi cele materiale au reprezentat 90%, respectiv 70% din totalul acestora pe întreaga ţară. Ţinând cont de faptul că în municipiu se concentrează circa 10% din populaţia ţării, mai mult de 15% din producţia industrială, o mare pondere a activităţilor prestatoare de servicii, precum şi principalele componente ale structurilor de stat şi private, se poate afirma că riscul seismic s-a mărit în ultimii ani”, se arată în Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.