Cutremur de magnitudine aproape 4 în Vrancea

Un cutremur moderat, cu magnitudinea 3,9, s-a propus duminică, la ora 17:16, în judeţul Vrancea, potrivit informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), transmite Agerpres.

Cutremur de 4 în Grecia. Seismografele au revizuit magnitudinea la 4.2

Seismul a avut loc la adâncimea de 140 km în apropierea următoarelor oraşe: 52 km vest de Focşani, 58 km est de Sfântu-Gheorghe, 67 km nord de Buzău, 70 km est de Braşov, 93 km nord-est de Ploieşti şi 99 km sud de Bacău.

Alte articole

Cutremur de 4 în Grecia. Seismografele au revizuit magnitudinea la 4.2

România, lovită de cutremure! INFP a înregistrat două seisme. Ce magnitudine au avut și unde s-au resimțit

Cel mai important seism din acest an, cu magnitudinea 4,5, s-a produs în data de 26 februarie tot în judeţul Vrancea. Pentru ca un cutremur să producă pagube în România, magnitudinea trebuie să depăşească 7,6-7,7 magnitudine, însă în viitorul apropiat nu există riscul producerii unui asemenea seism, este de părere preşedintele de onoare al Institutului pentru Fizica Pământului (INFP), Gheorghe Mărmureanu.

România, lovită de cutremure! INFP a înregistrat două seisme. Ce magnitudine au avut și unde s-au resimțit

„Vrancea este periculoasă şi cu probleme mari după 7,3 grade pe scara Richter. (…) Din punctul meu de vedere, nu este nicio problemă. Nu există riscul unui cutremur mare în viitorul apropiat. Eu am susţinut şi continui să susţin pentru că nu mi-a apărut niciun parametru în plus care să justifice că acesta să fie precursorul unui alt cutremur. (…) Pentru ca un cutremur să producă pagube în România, ar trebui să aibă peste 7,6-7,7 grade. Noi aşteptăm acum să fie un cutremur foarte adânc, la peste 130 de kilometri. La adâncimea asta nu poate să se producă un cutremur foarte mare, de peste 6,7”, a declarat Gheorghe Mărmureanu, preşedintele de onoare al INFP.
Gheorghe Mărmureanu a precizat însă că importante pentru producerea de pagube în urma unui cutremur sunt şi perioada fundamentală de vibraţie a clădirilor, cât şi modul şi terenul pe care acestea au fost construite.

„Avem o problemă, că sunt şi case vechi, care au suferit două, trei cutremure. Tot ce e construit în România înainte de 1977 este construit aşa cum este construit. A fost şi o greşeală, ne-am luat după cutremurele americane, iar cutremurele americane sunt de un tip, adică ele nu au o perioadă fundamentală mai mare de 0,4 secunde. Vrancea are o perioadă fundamentală de circa o secundă – 1,8 secunde. E cu totul alt mod de acţionare asupra clădirilor. O clădire cade nu numai din cauza mărimii cutremurului, cade şi din cauză că perioada fundamentală de vibraţie a clădirii este cumva apropiată de cea a cutremurului şi atunci se întâmplă catastrofe. Este un lucru pe care de abia în ultimul timp am reuşit să îl punem în evidenţă şi această perioadă este variabilă. Este în funcţie de magnitudinea cutremurului, dar şi de terenul pe care se află construcţia”, a mai declarat Gheorghe Mărmureanu.