Cutremur în Vrancea. A fost resimțit în mai multe orașe

Un cutremur cu magnitudinea 3.6 pe scara Richter s-a produs marți, 24 ianuarie, la ora 07:42:20, în zona seismică Vrancea. Seismul a fost înregistrat la adâncimea de 115 km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 69km E de Brașov, 77km NE de Ploiești, 116km S de Bacău, 122km V de Brăila, 123km V de Galați, 129km N de București, 149km NE de Pitești, 183km E de Sibiu, 194km N de Ruse, 197km SV de Iași.

Citește și: Cutremur cu magnitudinea de 7,1 grade în Indonezia! Există risc de tsunami

Alte articole

Cutremur puternic: „A durat 7 secunde. Stăteam într-o cafenea, iar brusc masa a început să se clatine. Mulţi oameni au ieşit repede din clădiri şi case”

Cutremur cu magnitudine 3.3 în zona Vrancea-Buzău

Dezastru pentru şcolile din România în cazul unui cutremur puternic. Aproape 1,5 milioane de elevi sunt expuși unui nivel de hazard seismic mediu

Jumătate dintre elevii din școlile din România și 45% dintre clădirile din sectorul de educație sunt expuse unui nivel de hazard seismic mediu, potrivit Strategiei Naționale de Reducere a Riscului Seismic, citat de Edupedu.ro. Strategia mai arată că aproximativ 7% dintre elevi, adică puțin peste 200 de mii dintre aceștia, și 11% dintre clădiri sunt expuse unui nivel de hazard seismic ridicat.

Clădirile din Educație sunt încadrate în clasa II de importanță-expunere pentru acțiunea seismică – cea care include clădiri importante, ale căror prăbușiri sau avarieri grave ar avea un impact major asupra siguranței publice (spitale, clădiri educaționale, case de îngrijire, grădinițe, creșe, clădiri mari de birouri sau rezidențiale, săli de conferințe, centre comerciale și clădiri de patrimoniu cultural), potrivit edupedu.ro.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului, principalele obiective ale Strategiei naționale de reducere a riscului seismic (SNRRS) sunt:

• transformarea până în 2050 a fondului construit al României într-un fond construit rezilient la seisme;
• reducerea riscului seismic la nivel național prin salvarea de vieți, reducerea vătămărilor și protejarea fondului construit, prin investiții prioritizate și eficiente;
• promovarea bunăstării prin crearea de beneficii conexe prin îmbunătățirea condițiilor de eficiență energetică și sanitare, printre alte aspecte funcționale;
• creșterea rezilienței prin integrarea considerentelor de risc seismic/multirisc în planificarea teritorială și sectorială și asigurarea unor procese reziliente de recuperare și reconstrucție post-seism;
• mobilizarea participării și acțiunii incluzive prin creșterea nivelului de conștientizare publică cu privire la managementul riscului seismic și creșterea nivelului de asumare în implementarea măsurilor de reducere a riscului;
• consolidarea capacității instituționale în domeniul managementului riscului seismic și a calității și numărului de resurse umane implicate în activitățile legate de gestionarea riscului.

Peste 170 de școli, grădinițe, licee și facultăți sunt în clădiri cu risc seismic, potrivit listei publicate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență București, care a făcut inventarul clădirilor cu risc seismic din Capitală.