CUTREMURE SUCCESIVE la graniţa de vest a României. Le-aţi simţit? UPDATE

UPDATE: Marţi dimineaţă, un nou cutremur, cu magnitudine de 2.5, a fost înregistrat în această dimineaţă.

UPDATE: Două cutremure moderate, cu magnitudini de 4,7, respectiv 3,7, au avut loc luni în Serbia. Deoarece au fost cutremure de suprafaţă, este posibil ca ele să fi fost resimţite şi pe teritoriul României.  

CUTREMUR cu magnitudine 3.8 în Serbia. Conform Institutului Naţional de Fizică a Pământului, acesta a avut loc în apropiere de graniţa cu România şi ar fi putut fi resimţit şi pe teritoriul ţării noastre. Seismul a avut loc la o adâncime de doar 8 kilometri.

Un cutremur „foarte adânc” ar urma să se producă în Vrancea, zona de risc fiind sudul Moldovei şi mai puţin Capitala, a declarat, la Pro TV, prof. Gheorghe Mărmureanu, care a precizat că „aşa rezultă din analizele” făcute.
„Nu am spus că urmează acum un cutremur foarte adânc. Aşa rezultă din analizele noastre. Poate să fie tip ’40 sau poate să fie tip 1802„, a spus directorul onorific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), prof. Gheorghe Mărmureanu, referindu-se la seismele produse, tot în Vrancea, în 1940 şi 1802, care s-au produs la adâncimea de 150 de kilometri şi au avut magnitudinea de 7,7, respectiv 7,9 pe scara Richter.

Alte articole

Cutremur în România duminică dimineață. Unde a fost resimțit

Un cutremur puternic, de magnitudine 6.5, a lovit Indonezia în Cercul de Foc al Pacificului

Întrebat despre zonele de risc în cazul unui astfel de seism, Mărmureanu a menţionat sudul Moldovei (Focşani, Bacău, Galaţi), Tulcea, dar şi Basarabia şi zona portului Odessa din Ucraina. „În acest caz, Moldova apare, Basarabia, Chişinău, Odessa. În România, este vorba despre Focşani, Bacău, mai puţin Iaşiul. Bucureştiul va fi mai puţin, din punctul meu de vedere. Asta v-o spun că inginer constructor. (…) Galaţi, Tulcea…”, a spus prof. Gheorghe Mărmureanu.

Citeşte şi HARTA RISCULUI în caz de CUTREMUR. Află cât de periculoasă e zona în care locuieşti

În acelaşi context, el a menţionat ce urmări au avut asupra mănăstirilor din nordul Dobrogei cutremurul de adâncime mare din 1940 şi cel din 1977, produs la 94 de kilometri, potrivit Mediafax.

„Vreau să vă dau o informaţie foarte importantă. Toate mănăstirile din nordul Dobrogei, în 1940, au fost dărâmate. În 1977, n-au avut nimic”, a spus Mărmureanu.

Citeşte şi Un GEST pe care sunteţi învăţaţi să-l faceţi în caz de CUTREMUR poate fi MORTAL. Ce trebuie să faci de fapt

Prof. Gheorghe Mărmureanu s-a referit în emisiune şi la cutremurele cu o magnitudine de cel mult 7 pe Richter, subliniind că acestea, în mod normal, nu produc victime şi nici pagube materiale.

„Putem avea cutremure până în 7, am spus-o oricând, cel puţin în ultimii cinci-şase ani. Un cutremur poate fi în orice zi, în orice noapte. Un cutremur de până în 7 şi chiar 7 nu produce pierderi de vieţi omeneşti şi nici de bunuri materiale”, a spus el.

În 6 octombrie, în Vrancea s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 5,5 pe scara Richter, cel mai mare din ultimii patru ani. Seismul a fost simţit şi la Bucureşti, dar şi în nordul Bulgariei şi în Republica Moldova.

Citeşte şi Centrul naţional de comandă în caz de CUTREMUR s-ar putea prăbuşi la un seism puternic