Pe 4 martie 1977, România a fost afectată de un cutremur devastator, cu magnitudinea de 7,3 grade pe Richter, soldat cu moartea a 1.578 de oameni, rănirea altor 11.000 şi însemnate pagube materiale. Pagubele produse de seism au avut ponderea cea mai mare în Capitală, reprezentând 70% din totalul pe ţară. Peste 35.000 de locuinţe au fost distruse, iar mai multe clădiri reprezentative pentru Bucureşti au căzut la pământ.

Cel mai afectat oraş din Teleorman a fost Zimnicea. 89% dintre imobilele oraşului au fost distruse în timpul sesismului, potrivit raportărilor oficiale de la vremea respectivă. Sunt voci care susţin însă că oraşul a fost distrus, după cutremur, şi nu în timpul acestuia, din cauza excesului de zel al unor activişti de partid care raportaseră distrugeri exagerate.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

EXCLUSIV | Nicușor Dan, față în față cu Victor Ciutacu, ...

Taxele și impozitele cresc în București. De când se aplică ...

CUTREMURUL DIN 4 MARTIE 1977

Pe activiştii de la Zimnicea cutremurul i-a prins în Casa de Cultură unde aveau loc alegeri. Atunci, activiştii speriaţi s-au grăbit să raporteze la Bucureşti că tot oraşul a fost distrus, fără să analizeze situaţia în detaliu. Mesajul lor a ajuns până la Nicolae Ceauşescu care a vrut să vadă cu ochii lui ce a mai rămas din oraşul de la malul Dunării. Legenda spune că cei care s-au grăbit să raporteze au trecut la dărâmarea clădirilor rămase în picioare pentru ca la vizita lui nea Nicu totul să dea bine. Şi aşa au fost puse la pământ, în grabă, clădiri neafectate.

Potrivit adevarul.ro, la vizita lui Ceauşescu, oraşul era distrus aşa cum se raportase: în procent de 80%. După ce a vizita Zimnicea, Ceauşescu a dat ordin ca 12 judeţe să ajute Zimnicea la reconstruire. Aşa au apărut la Zimnicea, în locul caselor de chirpici, blocurile. La reconstrucţie s-a lucrat mai bine de trei ani. La finalul procesului de reconstrucţie, oraşul de la malul Dunării arăta complet diferit. Locul caselor a fost luat de blocuri. Unele blocuri au fost lăsate la stadiul de „schelet” şi n-au mai fost finalizate până acum.

Un venerabil avocat din Călăraşi povesteşte astăzi, la 37 de ani de la tragedie, prin ce a trecut în acea seară. Aurel Giurcă spune că trăieşte datorită căţeluşei Doggy.

CITEŞTE şi: Seismul trezeşte şi acum fiori. Cum a salvat o căţeluşă viaţa stăpânilor săi la cutremurul din 1977

TERIFINAT, cum s-a auzit cutremurul din 1977

Citeşte şi: HARTA RISCULUI în caz de CUTREMUR. Află cât de periculoasă e zona în care locuieşti

„Îmi era şi frică să merg acasă. Nu am putut să dau telefon pentru că nimic nu funcţiona. Când am plecat nu am putut să ies pe Ana Ipătescu, am venit pe Dorobanţi, eram cu maşina şi am vrut să ies în bulevard pe la Lahovari. Nu am putut pentru că erau deja miliatari, lucrau. Erau clădiri dărâmate şi am venit pe la Maria Rosetti. Nici pe aici nu am putut pentru că şi aici era căzut blocul Scala. Şi abia am ajuns la Inter şi, de emoţii ce aveam, nu am văzut că şi Dunărea era căzută. Am ajuns acasă tremurând. Clădirea mea cu 10 etaje de la Polivalentă nu avea nimic, dar toată lumea din blocuri fugise în Parcul Tineretului. Când am intrat în casă, în sufragerie televizorul era dus, s-au spart nişte vitrine şi în bucătărie oala cu mâncare se împrăştiase pe jos”, a povestit un bărbat de 76 de ani. 

VEZI ŞI: Sistemul de avertizare a populaţiei în caz de cutremur nu funcţionează în Capitală

Pentru salvarea celor prinşi sub dărâmături, autorităţile comuniste au mobilizat 30.000 de militari şi pompieri. Misiunea acestora a fost îngreunată de pana de curent generată de seism, dar şi de panica generală.

România a fost lovită de mai multe cutremure de intensitate mare. Pe 26 octombrie 1802 a avut loc un cutremur cu o magnitudinea 7,9, iar pe 10 noiembrie 1940, un seism puternic a lăsat în urmă mii de victime. Vezi şi: CUTREMUR în Vrancea, la fix 37 de ani de la marele seism din 1977