Dan Barna, verificat de DLAF în PATRU proiecte cu bani europeni

Dan Barna ataca preventiv  DNA în campania electorală pentru investigația antifraudă la adresa firmei sale. La Radio Europa Liberă acesta s-a arătat indignat de faptul că mai mulți furnizori au primit întrebări din partea Departamentului de Luptă Antifraudă. “Probabil, va fi din nou un spectacol mediatic legat de asta. Nu aș fi surprins să văd că din nou se va mai inventa vreun dosar imaginar pentru a fi folosit doar în comunicare. Constat doar cu surpriză o suprapunere fix peste perioada campaniei electorale, ceea ce ridică semne de întrebare”, declara atunci liderul USR.

Newsweek România arată, într-o anchetă jurnalistică faptul că cercetările trenează de mai bine de un an în ceea ce-l priveşte pe liderul partidului care promovează sloganul „fără penali în funcţii publice”

Acum 13 luni, Ministerul Fondurilor Europene îi comunica Direcției de Luptă Anti-Fraudă că suma de aproape nouă milioane de lei, finanțarea europeană pentru un proiect în care partener era firma lui Dan Barna, trebuie returnată integral. Era nevoie de un singur lucru pentru asta.

Sursele Newsweek România arată că procesul durează atât de mult întrucât Direcția investighează nu doar un proiect, ci patru în care firma lui Dan Barna a fost parteneră. Potrivit acelorași surse, sute de persoane au fost audiate până în prezent și un raport este aproape finalizat. Iar potențialul conflict de interese între politicianul USR-PLUS și sora sa ar fi doar una din neregulile descoperite.

Dan Barna, cronologia conflictului de interese cu iz penal

Cronologia scandalului public al proiectelor cu bani europeni derulate de Dan Barna începe pe 15 octombrie 2019, o dată cu publicarea articolului intitulat “Adevărul despre Dan Barna” de către Rise Project. Potrivit articolului, “Șeful USR, partidul care a inițiat campania #FărăPenali, este supervizorul senin al unor fraude și conflicte de interese cu fonduri UE”. Unul dintre conflictele de interese la care se referea Rise Project era și cel mai evident și mai supărător din toată povestea: Dan Barna a făcut ca la o asociație condusă de sora sa, Gabriela Popa, să ajungă peste 800.000 de lei, bani europeni pentru înființarea unei afaceri de care să beneficieze persoane defavorizate.

Reacţia lui Dan Barna după ce i-a fost cerută demisia din fruntea USR. „Elementele de politică internă vor fi rezolvate în mod natural”

La o săptămână de la publicarea articolului, pe 22 octombrie 2019, după aprinse dezbateri publice și întoarceri pe toate fețele ale subiectului, DLAF trimite către Ministerul Fondurilor Europene o adresă din care reiese că “efectuează verificări preliminare” în legătură cu proiectul în care Dan Barna fusese partener și își finanțase propria soră cu bani europeni. Potrivit adresei DLAF către MFE, Direcția îi solicita Ministerului să dispună “efectuarea unei acțiuni de control cu privire la implementarea” acelui proiect (dar și a încă unuia în care Dan Barna fusese partener). Direcția îi mai comunica Ministerului să vizeze, printre altele, “respectarea dispozițiilor legale privind evitarea conflictului de interese privind implementarea proiectelor, inclusiv în înființarea/dezvoltarea SES-urilor (structuri de economie socială, companii care să angajeze persoane defavorizate – n.r.)”.

Pe 31 octombrie 2019, Ministerul Fondurilor Europene (prin Direcția Generală Programe Europene Capital Uman) emite raportul “privind rezultatele verificării” efectuate la sesizarea DLAF. De la bun început, raportul arată că, “Potrivit art. 7 din Contractul de finanțare nr. 19006/22/09/2014, beneficiarul și partenerii au obligația ca în momentul în care constată că se află într-o situație generatoare de conflict de interese sau incompatibilitate cu privire la contractul aflat în derulare, să informeze cu celeritate Autoritatea Contractantă referitor la situația generatoare de conflict de interese sau incompatibilitate, astfel încât să se acționeze în vederea înlăturării acesteia.”

Deci, conform contractului de finanțare semnat de Dan Barna în calitate de partener în proiect, acesta ar fi trebuit să nu se pună în “situația generatoare de conflict de interese”, adică să nu-și selecteze propria soră pentru a-i încredința peste 800.000 de lei din fonduri europene (într-un proiect de nouă milioane de lei, valoare totală).

Raportul continuă cu următorul paragraf: “Mai mult, potrivit aceluiași articol, beneficiarul și partenerii se obligă încă din prima zi de implementare a proiectului să se asigure, fără andeplinirea altor formalități, că nu se află în nicio situație generatoare de conflict de interese, respectiv incompatibilități.”

Mai multe documente, pe newsweek.ro