Dan Perjovschi: „Văd că lumea se închide tot mai mult”

Dan Perjovschi, un artist român care încântă peste tot în lume cu desenele sale, vorbeşte într-un interviu despre diferenţele pe care le întâmpini ca artist, între România şi celelalte ţări din Europa. 

RomaniaTV.net
04 apr. 2016, 10:54
Dan Perjovschi: „Văd că lumea se închide tot mai mult”

„Toată lumea era într-un fel de amorțeală, aștepta să vină totul de undeva. De altfel, acesta e și reproșul pentru colegii mei artiști: noi încă cerem, așteptăm. Creația e împinsă spre margine, iar resursele s-au tot împuținat. Oamenii nu sînt educați, nu sînt puși în situația de a ieși în afara acestei așteptări. În educația artistică românească ar trebui să există și o parte antreprenorială. Și una fiscală. Oamenii se pregătesc pentru un ideal, dar apoi află că sînt aruncați într-un fel de război. Și mai e și panica asta: dacă sînt artist, trebuie să trăiesc numai din artă. Dar asta nu înseamnă doar că trebuie să-ți vinzi pictura. Poți să vorbești, să ții conferințe, să predai, poți să faci și alte lucruri. Mulți au panica asta: nu sînt artist cu adevărat dacă fac și altceva. Dar nu au cum trăi din vâzarea operelor, căci nu există piață în România: nici piață de artă, nici piață de grant-uri.”, spune el despre România.

Mărturiseşte că lui îi place mai mult în celelalte ţări din Europa pentru că „statul înțelege că are o responsabilitate față de cultură. Cum este acum cu decizia de a cumpăra Cumințenia Pămîntului.Nu e vorba despre bani, ci este vorba despre a participa: eu voi da bani, pentru că vreau să am un milimetru din acea sculptură. Cultura europeană creează astfel de platforme pentru a participa. Austria, Germania, Elveția au un sistem extraordinar pentru susținerea artelor. Acesta e modelul care îmi place cel mai mult. Responsabilitatea finanțării culturii se împarte, în Germania: Primăria, landul și Guvernul. De aceea, cultura germană a rezistat crizei, pentru că nu avea doar o sursă de finanțare. Plus participarea oamenilor și a fundațiilor. Acolo, asociațiile nu sînt formate doar din scriitori și artiști, ci și din oameni cărora le place arta și contribuie cu bani pentru artă. Noi ne-am ghetoizat în „ghildele“ astea profesionale și avem scandaluri nesfîrșite.”

El este un artist ce a avut expoziţii în multe locuri din Europa şi povesteşte despre aceste experienţe că ”În primii ani a fost mai dificil. Eram suspicios, aveam „complexul imigrantului“, mi se părea că mi-ai dat un loc mai prost pentru că veneam din România. Apoi am scăpat de asta, pentru că nimeni nu te invită să faci o expoziție ca să te pună într-un loc prost; te invită ca să te pună în valoare, pentru că astfel se pune pe sine în valoare.”

”La noi, totul se împarte în două tabere care se exclud reciproc: e delict de opinie în România, nu ai voie să greșești, trebuie să gîndești exact ca celălalt. Eu încerc să centrez aceste opinii. Cred că trăim o vreme ideologic hibridă. Totul e hibridizat. Încerc să dau un centru discuțiilor care uneori sînt feroce, oamenii tind să se exprime tot mai violent. Ar trebui să fim tot mai toleranți, dar văd că lumea se închide tot mai mult.”, încheie el în interviul realizat de Dilema veche.