În decembrie 2019, Dan Sova a chemat la bara Universitatea Bucuresti, intr-un litigiu de munca. Concret, cerea ca unitatea de invatamant superior sa-i achite salariile indexate, majorate si actualizate pentru perioada 20 iunie 2018 – 19 martie 2019, plata dobanzii legale aplicata intregii sume datorate incepand cu data de 25 februarie 2019.

Este vorba despre perioada in care Dan Sova a fost inchis in Penitenciarul Jilava, pentru a executa o pedeapsa de trei ani de inchisoare pentru trafic de influenta in dosarul CET Govora. Un dosar in care procurorii DNA l-au acuzat ca ar fi primit spaga suma de 100.000 de euro. Condamnarea a fost data pe 20 iunie 2018 de un complet de 5 judecatori de la Inalta Curte.

Alte Articole

Percheziţii de amploare la „rechinii” imobiliari ...

CEDO a amendat Elveţia pentru o cerşetoare româncă

Angajat al Penitenciarului Rahova, prins în flagrant în timp ...

Imediat dupa condamnare, Universitatea Bucuresti i-a incetat contractul lui Sova, in baza unei prevederi din Codul Muncii- art.56 (cazurile incetarii de drept a contractului individual de munca) alin.1 lit.f (ca urmare a condamnarii la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti).

Cateva luni mai tarziu, Curtea Constitutionala dadea decizia prin care declara nelegale completurile de 5 judecatori de la Inalta Curte. O hotarare care i-a permis lui Dan Sova sa promoveze o cale de atac extraordinara, contestatie in anulare, si sa ceara desfiintarea sentintei definitive.

Şova a sustinut ca, odata ce hotararea definitiva de condamnare a fost anulata cu efect retroactiv, ar trebui sa se dispuna reintegrarea cu efect retroactiv pe functia de cadru didactic titular in cadrul Facultatii de Drept, calitate obtinuta prin concurs.

Pe 5 martie 2020, Tribunalul i-a respins cererea lui Dan Sova. Argumentele fostului ministru au fost spulberate.

„Nu a putut fi primita sustinerea reclamantului conform careia, nemaiexistand condamnarea definitiva, nu ar mai fi existat temei legal pentru incetarea de drept a contractului sau de munca, ca ar fi desfiintata automat si decizia nr.1024/26 iunie 2018 prin care i-a incetat contractul individual de munca, iar partile ar fi, practic, repuse in situatia anterioara, atat timp cat Codul muncii nu reglementeaza o astfel de salvgardare a contractului de munca, odata ce acesta a incetat de drept”, explica Tribunalul Bucuresti.

Luna trecuta, Curtea de Apel Bucuresti i-a respins apelul lui Dan Sova: „Prima instanta a facut o aplicare corecta a legii, considerentele de fapt si de drept ce au stat la baza solutiei pronuntate fiind pertinente”.

Magistratii motiveaza ca logica insituita de Codul Muncii, de incetare a contractului de munca cu o persoana condamnata la pedepse cu executare in penitenciar, este simpla: „Institutia incetarii de drept intervine din ratiuni obiective, intrucat incarcerarea salariatului face imposibila prezenta sa la locul de munca, absenta lui o perioada indelungata din unitate justificand incetarea de drept a contractului, fara sa fie nevoie de vreun demers al angajatorului”.

„Codul muncii nu prevede o salvgardare a contractului individual de munca, precum aceea propusa de apelant, odata ce acesta a incetat de drept, iar in baza art. 159 din Codul muncii, salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca, salariatul avand obligatia corelativa de a presta munca, ceea ce, in prezenta cauza, apelantul (Dan Sova- n.red.) nu a prestat pentru angajator in perioada de referinta, aflandu-se in executarea unei pedepse privative de libertate, prin urmare, in imposibilitate fizica”, explica Curtea de Apel Bucuresti.

Citeşte şi: Fostul vicepreşedinte ASF Daniel Tudor şi fosta sa soţie, acuzaţi de DNA, achitaţi definitiv