Dan Voiculescu a pierdut la CEDO procesul împotriva statului român. Decizia este definitivă

Dan Voiculescu a pierdut la CEDO procesul împotriva statului român. Instanţa a „declarat, în unanimitate, cererile inadmisibile”, a indicat CEDO într-un comunicat, precizând că „aceste decizii sunt definitive”.

Cererile către CEDO au fost formulate într-un prim caz, de către Dan Voiculescu însuşi, iar în al doilea caz de fiicele sale Camelia Rodica Voiculescu şi Corina Mirela Voiculescu, şi de două companii româneşti, Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii S.A. şi Grupul Industrial Voiculescu şi Compania S.A., potrivit unui comunicat al CEDO.

Citeşte şi: Ion Iliescu răscolește sertarele comunismului și-l acuză pe mogulul Dan Voiculescu că a furat banii Securității: „Domnul Gâdea să încerce la o adresă mai aproape de A3”

Dan Voiculescu a fost condamnat în apel în 2014 la zece ani de închisoare pentru spălare de bani. Prejudiciul a fost stabilit la aproximativ 60 de milioane de euro, instanţa dispunând, prin decizia definitivă din august 2014, confiscarea mai multor imobile apaţinând inculpaţilor, printre care sediile posturilor de televiziune Antena şi cel al grupului de firme Grivco.

Alte articole

FACIAS: România a plătit în ultimii cinci ani peste 49 de milioane de euro pentru condamnările la CEDO. Statul nu a recuperat niciun leu de la vinovați, suma fiind achitată exclusiv din bugetul public

DOCUMENT CEDO oferă clarificări cu privire la decizia sa în cazul Călin Georgescu: „Domnul Georgescu nu a prezentat niciun argument în sprijinul plângerilor sale”

Citeşte şi: EXCLUSIV! Tunul imobiliar de zeci de milioane de euro, dat de Dan Voiculescu! Fostul sediu ICA poate fi demolat după ce mogulul l-a răscumpărat de la Fisc împreună cu 30.000 de metri pătraţi construibili! Terenul are o deschidere de zeci de metri la lacul Băneasa şi se pot construi blocuri P+6!

Dan Voiculescu a ieșit din penitenciar după numai 3 ani de detenție, în iulie 2017, întrucât avea peste 60 de ani și a executat doar o treime din pedeapsă. Acesta susţinea, în special, că statul l-a urmărit în justiţie „în scopuri politice” şi că judecătorii nu au fost imparţiali.

Până în august anul trecut ANAF anunțase că a recuperat circa 7% din prejudiciul de 60 de milioane de euro.