Daniel Barbu, fost preşedinte AEP, este urmărit penal în dosarul lui Mircea Drăghici. De ce îl acuză DNA

UPDATE COMUNICAT DNA: În cauza mediatizată prin comunicatele nr.294/VIII/3 din 2 aprilie 2019 și nr. 372/VIII/3 din 22 aprilie 2019, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față de o persoană care, la data faptelor, deținea funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), cu privire la săvârșirea infracțiunii de neurmărire conform legii a respectării destinației subvențiilor (prev. de art. 10, lit. b, teza a II-a din Legea nr. 78/2000).
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 27 mai 2017 – 27 februarie 2019, în calitate de președinte al Autorității Electorale Permanente, suspectul nu ar fi urmărit, conform legii, destinația subvențiilor acordate formațiunilor politice, în sensul în care
– nu ar fi dispus, potrivit Legii finanțării activității partidelor politice (art. 44 din Legea nr. 334/2006 republicată), verificări anuale pentru fiecare partid, privind respectarea prevederilor legale referitoare la venituri (inclusiv cele provenite din fonduri publice, subvenții) și cheltuieli
– ar fi stopat unele controale aflate în curs.
Concret, printr-o adresă din data de 22.01.2019, ca urmare a unei scrisori adresate Autorității Electorale Permanente de către trezorierul unui partid, în calitate de președinte al AEP, suspectul ar fi dispus în mod discreționar, oprirea controalelor inițiate prin ordine de serviciu de către directorul structurii competente, controale ce vizau respectiva formațiune politică.

În dispozițiile Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale nu există nicio prevedere legală care să permită oprirea unui control dispus de directorul structurii competente din cadrul AEP.
Deși a luat cunoștință prin angajații AEP de „unele nereguli cu referire la utilizarea subvențiilor „, nu a fost de acord cu solicitarea unuia dintre angajați săi de a se relua controalele suspendate din dispoziția sa, preferând să își dea demisia în data de 27.02.2019 din funcția de președinte al AEP.
La data de 24 aprilie 2019, persoanei i s-a adus la cunoștință calitatea de suspect în conformitate cu prevederile art. 307 din CPP.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Alte articole

Ce venituri are Călin Georgescu. Fostul candidat la prezidențiale a reușit să plătească jumătate din amenda uriașă primită de la AEP

Călin Georgescu, baie de mulţime la semnarea controlului judiciar. Fanii au scandat „Călin Georgescu preşedinte!” şi „Călin Georgescu, te iubim!”

UPDATE. Fostul preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente Daniel Barbu a fost audiat miercuri la DNA în dosarul trezorierului PSD Mircea Drăghici, el afirmând la ieşire că fiecare partid politic poate cheltui banii obţinuţi din subvenţii cum consideră oportun, conform legii.

Întrebat de jurnalişti la ieşirea din sediul DNA dacă un partid politic ce primeşte subvenţii publice poate să investească în clădiri sau în maşini, Barbu a răspuns: „Fiecare partid cheltuieşte banii cum consideră oportun, potrivit normelor legale”.

„Nu era în atribuţiile mele să fac control, era un departament de control autonom. Deci, eu, personal, până nu există un raport al Departamentului de control, pe linia AEP, că va exista probabil o analiză a DNA – (…) – până nu există un raport al unor experţi din Autoritate care sunt însărcinaţi să facă acest control, Autoritatea nu vă poate spune dacă banii au fost cheltuiţi potrivit legii sau nu. DNA vă poate spune că a făcut propria analiză. Nu preşedintele sau altă persoană din Autoritate poate decide dacă un partid a cheltuit bine sau nu banii”, a adăugat Barbu.

Trezorierul PSD, Mircea Drăghici, a fost pus sub acuzare pentru săvârşirea infracţiunilor de delapidare şi utilizarea subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, într-un dosar legat de cheltuirea banilor primiţi de partid ca subvenţie de la Autoritatea Electorală Permanentă.

Recent, DNA a anunțat că a extins cercetările în ceea ce îl privește pe Drăghici, fiind cercetat pentru două fapte de delapidare.

În calitate de trezorier al unui partid, având atribuții de gestionare și administrare a bunurilor și fondurilor bănești aparținând formațiunii politice respective, suspectul ar fi dispus scoaterea din patrimoniul partidului a unui autoturism de lux (marca Mercedes Benz model GLE 350 Coupé) cu o valoare de 324.800 lei, fără încasarea contravalorii acestuia la momentul înstrăinării.

Concret, data de 10.07.2017, formațiunea politică, prin trezorier, a cumpărat autoturismul anterior menționat, iar la data de 18.07.2017, autoturismul ar fi fost vândut unei persoane din familia trezorierului, însă contravaloarea acestuia nu a fost încasată de partid la data înstrăinării bunului. Banii pentru autoturism au fost plătiți abia la data de 23.08.2018.

Anterior, pe 2 aprilie, DNA anunța ca este acuzat de utilizare a subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate și delapidare.

În calitate de trezorier al unui partid, având atribuții de gestionare și administrare a bunurilor și fondurilor bănești aparținând formațiunii politice respective, suspectul și-ar fi însușit suma de 380.000 euro prin încheierea unui contract de închiriere a unui imobil, având un caracter simulat, folosind astfel suma de bani provenită din subvenții în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, respectiv pentru plata parțială în proporție de peste 2/3 a unui imobil.

Concret, suspectul îndeplinește funcția de trezorier al unui partid, exercitând, în această calitate, atribuții de gestionare și administrare a bunurilor și sumelor de bani provenite din fonduri publice sau private.

În exercitarea funcției de trezorier, în cursul lunii februarie 2018, suspectul împreună cu o persoană din familie, a negociat și a convenit să achiziționeze, de la un vânzător, un imobil având o valoare de circulație de peste 500.000 euro, pe care să-l achite, în parte, cu sume de bani pe care le gestiona în calitate de trezorier, și în parte, cu fonduri proprii.

Promisiunea de vânzare cumpărare dintre proprietarul imobilului și persoana din familia suspectului, dar și contractul de închiriere dintre același proprietar și formațiunea politică s-au încheiat in aceeași zi, 15.02.2018, pentru același imobil.

Contractul de închiriere fusese încheiat pentru o perioadă de 10 ani ( începând cu data de 01.03.2018 până la 01.03.2029), valoarea totală a chiriei fiind de 380.000 euro ce urma să fie achitată după cum urmează: suma de 38.000 euro în termen de 5 zile, iar restul sumei în tranșe de cel puțin 19.000 euro pe lună timp de 18 luni.

În realitate, întreaga contravaloare a contractului a fost achitată în avans, într-un interval de timp de 5 luni din sume de bani provenite din subvenția acordată formațiunii politice în baza Legii nr. 334/2006, privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

După declanșarea controlului de către Autoritatea Electorală Permanentă cu privire la utilizarea subvențiilor de formațiunea politică în cadrul căreia suspectul îndeplinea funcția de trezorier, a fost reziliat contractul de închiriere, precum și promisiunea de vânzare-cumpărare și restituite sumele de bani încasate cu titlu de chirie și pentru achiziționarea imobilului.