Daniel David nu ştia nici miercuri seară cum şi dacă începe şcoala pe 8 septembrie: „E o situaţie de criză în toată țara, copiii trebuie să ajungă în şcoli”

Daniel David a fost întrebat şi marţi, şi miercuri cum va începe noul an şcolar şi de fiecare dată a ridicat intelectual din umeri, ca un elev care nici măcar nu a deschis cartea în pauza dinaintea orei.

„Ca ministru, ca profesor, vă pot spune că în 8 septembrie, copiii trebuie să ajungă în școli. Nu cred că este profesor – sindicalist sau nesindicalist – care să nu primească copilul în școală și în sala de clasă. Sigur că după, s-ar putea ca pe un fond de nemulțumiri justificate, și putem să le discutăm, unii profesori să intre într-o logică de protest sau de boicot, dar trebuie să vedem care va fi scala. (…) Anul școlar începe, începe pe un fond de nemulțumire și vom vedea și pe un fond de proteste, vom vedea cât de puternice sunt. Dar protestele sunt deja auzite. Le-am ascultat, încercăm să luăm măsuri, dar trebuie să ne amintim că măsurile sunt de criză, criză fiscal-bugetară. Nu sunt măsuri de reformă, nu și le-a dorit nimeni, dar dacă nu le luam, noi nu aveam salariile și bursele acoperite până la sfârșitul anului.

E o situație de criză în toată țara. O criză fiscal-bugetară, adică pe bani. Să nu fie festivisme, că nu avem de ce să ne bucurăm. Sigur, ne bucurăm că începe școala, dar avem și tristețea situației din țară.

Bolojan, preocupat de reforma administrației locale, în timp ce elevii din anumite zone încep școala cu WC în fundul curții

Alte articole

Daniel David exclude o plecare în bloc a miniștrilor din cabinetul Bolojan. ”Dacă demisia mea ar rezolva ceva, cu bucurie mi-aș da demisia”

An şcolar 2025-2026. Protestul inedit care bulversează prima zi de şcoală. Ce au decis sindicatele, inspirate de magistraţi. Ce se anunţă după 9 septembrie

Anul școlar începe în data de 8, o să-i întrebăm (pe directorii care se opun n.r.) de ce n-au început. Dar, repet, poți să înțelegi că oamenii sunt supărați, dar asta nu înseamnă că trebuie să interfereze cu începutul de an școlar„, a spus ministrul Daniel David miercuri seară.

Anul școlar 2025-2026 începe pe 8 septembrie, însă sindicatele din Educație au anunțat vor boicota prima zi de școală. Astfel, pe 8 septembrie, sindicatele vor picheta sediul Guvernului și vor organiza un marș de protest până la Palatul Cotroceni.

„Eu nu știu (n.r. dacă voi participa la festivitățile la început de an școlar.) Mie niciodată nu mi-au plăcut festivitățile, nici măcar când eram într-o situație de normalitate. Nu vorbesc de situație de criză. Și mesajul meu a fost mai puțin cu festivismele, dacă voi participa, voi participa cu un profil redus, nu cu festivisme. Dar nu știu la acest moment. Vă spun sincer, până acum mintea a fost cum să implementăm aceste lucruri astfel încât să avem salarii și burse, pentru că asta e funcția unui ministru în primul rând. (n.r. Riscam să nu existe?) S-a spus foarte clar lucrul ăsta, da. Cele două miliarde nu le primeam la rectificare. Nu aveam de unde să le primim, asta însemna suspendarea burselor și nu știu ce făceam cu partea de salarii.

AUR propune ca elevii să cânte „Deșteaptă-te române!” și „Tatăl nostru” la începutul orelor de curs, în fiecare zi de școală DOCUMENT

Odată ce am asigurat acest lucru, al doilea obiectiv pentru mine este să începem procesul de învățământ, asta fără să însemne că nu văd nemulțumirea oamenilor, protestele sunt evidente – întrebarea este ce facem cu aceste proteste și aceste nemulțumiri, că și eu am nemulțumirile mele. Am și eu nemulțumirile mele față de cum funcționează sistemul, de exemplu, față de rezultatele pe care le avem la testele internaționale, sunt foarte multe nemulțumiri care țin de procesul educațional. Sistemul nostru educațional nu funcționează bine, dar eu nu caut neapărat vinovați”, a spus ministrul Daniel David miercuri seară, la Euronews.

Daniel David: Eu n-aveam în minte că voi fi un ministru de austeritate

„Ca să fie clar, noi gândim în această logică de două luni. Adică, din 9 iulie. Eu, când am preluat al doilea mandat, eu n-aveam în minte că voi fi un ministru de austeritate, de criză, de fapt. Am acceptat acest al doilea mandat în ideea că voi implementa Raportul QX, cu cele 10 reforme. Nimeni nu știa de acest buget, a spus-o premierul după ce a preluat mandatul, v-a spus că toți știam că suntem în zona de deficit… Toți miniștii, inclusiv premierul, și ceilalți miniștri știam că suntem în zonă de austeritate, că suntem în deficit și că suntem monitorizați de Comisie, dar abia când au făcut analiza și au văzut deficitul mult mai mare decât știam cu toții, abia atunci am intrat în această logică de criză.”, a precizat David.

„Noi făceam reorganizări în fiecare an. Cu sau fără componenta asta fiscal-bugetară, reorganizarea sistemului avea loc în fiecare an. Se mai întâmplau comasări, erau și comasări de școli, și reorganizări de clase, dar sunt de acord că spre deosebire de titulari, în cazul suplinitorilor, mobilitatea sau impactul acestor măsuri este mai mare. Vom ști exact în două sau trei săptămâni, dar mă aștept ca numărul de suplinitori să fie tot mare în sistem și reducerea principală să fie din zona celor care aveau plata cu ora, acolo mă aștept să fie schimbarea mare, de fapt.”, a precizat ministrul Daniel David, în direct la Euronews.

David, despre mărirea numărului de elevi la clasă: Cele mai multe clase, 90%, se află între limita minimă și limita maximă

„Încă o dată, aceste măsuri sunt de criză, nu de reformă. Dacă nu erau luate, aveam probleme cu salariile și cu bursele. Când eu le-am pus, condiția sau constrângerea pe care eu le-am pus a fost să nu dăm oameni afară. Nu reducem salariile și, foarte important pentru mine, să pot raporta această schimbare la vreo practică dintr-o țară europeană. N-am pretenția că vorbesc de cele mai bune practice la nivel european, dar dacă ai un anumit număr de elevi într-o clasă și poți să ajungi prin excepție la un alt număr, să găsești și în alte țări vestice această situație, dacă crești numărul de ore pentru predare să nu ieși din niște repede europene și cred că aceste lucruri au fost respectate în fiecare situație.

Repet, nu sunt măsuri de reformă. Dacă am fi fost în situație de normalite, nu le-am fi făcut sau nu le-am fi făcut așa. Sunt măsuri de criză care ne-au salvat salariile și bursele și pe care le regăsești și în alte țări europene fără să reprezinte seturi de bune practici. În situații de normalitate nu le-am fi implementat așa sau pe repede-înainte, că ați pomenit de comasări. Comasările s-au făcut pe repede înainte pentru că noi începem activitatea în septembrie. Lumea spune de ce am început cu educația, s-a început cu educația pentru că noi aveam începutul de an școlar din septembrie, evalurările S&P și Fitch erau în iulie, respectiv august, de aceea educația a fost în primul pachet fiscal”.

Daniel David exclude o plecare în bloc a miniștrilor din cabinetul Bolojan. ”Dacă demisia mea ar rezolva ceva, cu bucurie mi-aș da demisia”

Sindicatele își asumă anumite măsuri de boicot şi anunţă alte proteste. În prima zi, se va preda doar titlul lecţiei. Studenţii se alătură protestelor pe 8 septembrie

„Pe 8 septembrie, în loc să ne aflăm la catedră pentru a sărbători începutul școlii, noi, profesorii, vom ieși în stradă pentru viitorul educației și pentru viitorul României. Nu suntem în stradă pentru salarii mai mari, ci pentru condiții mai bune în desfășurarea actului educațional, pentru dreptate. Suntem în stradă deoarece Guvernul a luat o serie de măsuri care ne afectează direct munca și, implicit, educația pe care o oferim”, au anunțat cele trei mari sindicate din Educație, la începutul acestei săptămâni.

Sindicaliștii din Educație protestează de mai bine de trei săptămâni, nemulțumiți de o serie de măsuri care au impact asupra sistemului de învățământ: comasarea claselor, creșterea normei didactice pentru profesori și tăierea burselor.

„Comisia Europeană spune clar: educația este o investiție, nu un cost. Noi, în România, vedem exact opusul – profesori supraîncărcați, burse tăiate, școli comasate. Nu mai acceptăm ca educația să fie sacrificată! Vrem ca România să se alinieze standardelor europene, vrem respect pentru profesori și șanse reale pentru elevi. Mesajul nostru rămâne neschimbat: Abrogarea Legii 141/2025 și o finanțare corectă pentru școala românească!”, au scris sindicaliștii de la Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, într-un mesaj postat pe Facebook pe 29 august.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER”, în semn de revoltă față de prevederile Legii nr. 141/2025 referitoare la sistemul educațional, care provoacă o criză fără precedent în ultimii 35 de ani, au anunțat că organizează pichetarea sediului Guvernului României, urmată de un marș de protest, până la Palatul Cotroceni, pe 8 septembrie.

„Acțiunile noastre urmăresc să atragă atenția asupra obligativității soluționării problemelor cu care se confruntă personalul din învățământul preuniversitar și superior, precum și asupra faptului că salariații din educație resping măsurile politice pentru diminuarea deficitului bugetar adoptate de Guvern, cu efecte negative asupra  sistemului de învățământ, dar în primul rând asupra beneficiarilor educației. Pe 8 septembrie, în loc să ne aflăm la catedră pentru a sărbători începutul școlii, noi, profesorii, vom ieși în stradă pentru viitorul educației și pentru viitorul României. Nu suntem în stradă pentru salarii mai mari, ci pentru condiții mai bune în desfășurarea actului educațional, pentru dreptate. Suntem în stradă deoarece Guvernul a luat o serie de măsuri care ne afectează direct munca și, implicit, educația pe care o oferim”, transmit cele trei confederații sindicale.

Aceste măsuri sunt: Creșterea numărului de elevi la clasă; reducerea drastică a numărului beneficiarilor de burse de merit, coroborată cu eliminarea burselor de excelență olimpică și a burselor de reziliență. „Guvernul consideră că elevii și studenții merituoși nu trebuie recompensați. Această măsură demonstrează cinismul actualei clase politice și cât de puțin înțeleg importanța voastră, a celor de care românii ar trebui să fie mândri și pe care să îi încurajeze și să îi susțină. Mai multe ore la catedră, pentru același salariu: Noi, profesorii, suntem ca niște maratoniști – predăm, pregătim lecții, corectăm lucrări, facem consiliere, completăm sute de documente și dosare etc. Mărirea numărului de ore de predare înseamnă că vom fi mai obosiți, mai puțin disponibili și mai epuizați”, explică sindicatele.

Reducerea posturilor și a finanțării este o măsură care distruge educația, spun profesorii. „Când un guvern taie din bugetul învățământului, taie din șansele voastre la o educație de calitate. Mai puține posturi înseamnă mai puțini profesori, iar lipsa de finanțare înseamnă școli nerenovate, lipsă de materiale didactice și de resurse. Dragi elevi, părinți și studenți, este evident că măsurile de „eficientizare” aplicate în domeniul învățământului prin Legea nr. 141/2025 vor avea un cost mult mai mare pe termen mediu și lung, afectând direct calitatea educației și statutul profesional și social al angajaților din învățământ și viitorul beneficiarilor primari. Protestul nostru este un protest pentru stoparea acestor măsuri abuzive, prin care arătăm că nu suntem de acord ca învățământul și cercetarea din  România să fie în continuare subfinanțate și desconsiderate”, le-au transmis profesorii elevilor, studenților și părinților.

Cadrele didactice încă încearcă să-i convingă pe membrii Guvernului că toate cheltuielile pentru educație reprezintă investiții, nu risipă. „Vrem ca elevii și studenții să aibă parte de cele mai bune condiții pentru a învăța și a se dezvolta. Vrem să fie pregătiți pentru o lume modernă și competitivă, iar acest lucru nu se poate întâmpla fără o educație solidă și fără profesori motivați. Vă rugăm să înțelegeți importanța luptei noastre și să ne fiți alături, întrucât este în joc și viitorul vostru, al tinerelor generații care se formează și se vor forma în sistemul educațional. Anul acesta, pentru noi prima zi nu va avea aceeași însemnătate” – au transmis sindicatele cadrelor didactice, care le cer elevilor și studenților să li se alăture, prin neparticiparea la ceremoniile de deschidere a anului școlar.

Organizațiile studențești se alătură protestului din 8 septembrie al sindicatelor din învățământ, și își exprimă nemulțumirea față de măsurile de austeritate care vizează sistemul educațional.

Federațiile din Educație anunță că pe 8 septembrie profesorii nu vor intra la ore, ci vor ieși în stradă. Sindicaliștii din educație sunt nemulțumiți de creșterea normei didactice, de comasarea unităților școlare și de reducerea plății cu ora, măsuri care, susțin aceștia, adâncesc criza din sistem.

„Protestul nostru este un protest pentru stoparea acestor măsuri abuzive, prin care arătăm că nu suntem de acord ca învăţământul şi cercetarea din România să fie în continuare subfinanţate şi desconsiderate. Trebuie să îi convingem pe guvernanţi că cheltuielile pentru educaţie sunt o investiţie, nu un cost. (…) Vă rugăm să înţelegeţi importanţa luptei noastre şi să ne fiţi alături, întrucât este în joc şi viitorul vostru, al tinerelor generaţii care se formează şi se vor forma în sistemul educaţional. Anul aceasta, pentru noi prima zi nu va avea aceeaşi însemnătate. Vă rugăm să nu ne blamaţi pe noi pentru această decizie de a boicota prima zi de şcoală”, susțin sindicaliştii.

Astfel, potrivit sindicaliștilor, pe 8 septembrie când începe noul an școlar, peste 30.000 de cadre didactice din toată țara vor să protesteze în București.

De cealaltă parte, oficialii din Ministerul Educației susțin că nu peste tot în țară vor fi boicotate festivitățile de deschidere a anului scolar.