Daniel Horodniceanu, artizanul unei scheme imobiliare netranspartente în care statul a îngropat cinci milioane de euro. Curtea de Conturi susţine că achiziţia clădirii a cărui preț final a fost cu cinci milioane de euro, mai mult decât evaluarea făcută inițial la momentul tranzacției, nu a fost transparentă şi nu a respectat procedura internă, potrivit riseproject.ro.

Citește și Lucian Bode îl pune la punct pe Horodniceanu: ”Nimeni nu e mai presus de lege”. Noi detalii halucinante din anchetă

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Adrian Sârbu şi Miron ...

Clotilde Armand, trimisă în judecată în ziua în care şi-a ...

Daniel Horodniceanu, artizanul unei scheme imobiliare netranspartente în care statul a îngropat cinci milioane de euro

Cu toate acestea, Daniel Horodniceanu, cel care a făcut primele demersuri pentru achiziția noului sediu al DIICOT, la finalul lui 2016, a afirmat că nu consideră că această achiziție a fost una frauduloasă.

„Eu sincer nu văd nicio fraudă, iar dumneavoastră mă întrebați pe mine de parcă eu aș fi un artizan acolo. Deci, dacă vreți un răspuns mergeți pe documente, sincer nu țin minte, nici dumneavoastră nu cred că țineți minte ce-ați făcut acum șase ani”, a declarat Daniel Horodniceanu, actualul vicepreşedinte al CSM.

În timpul mandatului său de procuror șef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a fost principalul artizan în schema imobiliară netransparentă care a costat statul cinci milioane de euro. Documentele oficiale arata că acea cladire-șantier în care anul trecut s-a mutat DIICOT, a fost cumpărată cu 17 milioane de euro, adică cu cinci milioane de euro mai mult faţă de evaluarea iniţială în momentul achiziţiei.

Achiziția imobiliară păguboasă a fost decisă în urmă cu doar şase ani într-un timp extrem de scrut.

Surse din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție afirmă că procurorul Daniel Horodniceanu și oamenii din subordinea sa au vizionat proprietatea, au verificat-o şi au negociat preţul halucinant pe care instituția l-a plătit pentru o clădire schelet.

La scurt timp după, tranzacția netransparentă Curtea de Conturi a intrat pe fir şi a constatat că procedura internă întâmpina numeroase probleme, însă totul a rămas în aer și nimeni nu a luat nicio măsură în acest caz.

În 2022, la cinci ani de la achiziția clădirii, DIICOT s-a mutat în noul sediu de pe strada Sfânta Vineri nr. 33 din București.

DIICOT, o gaură neagră în care statul a pierdut milioane de euro

Până în momentul în care șeful antimafia, Daniel Horodniceanu, a făcut primele demersuri pentru achiziția noului sediu, DIICOT  funcționa de doi ani într-o clădire în apropiere de Calea Victoriei, închiriată cu 56.500 euro pe lună. Anual, prețul chiriei era indexat și plătit către Piraeus Bank Romania SA, cea care deținea imobilul.

În 2016, atunci când conducerea DIICOT a vrut să suplimenteze schema de personal, spațiul sediului de 5649 de metri pătrați a devenit neîncăpător, iar atunci a apărut pentru prima notă de fundamentare pentru achiziția unui nou sediu.

Cei trei procurori din conducerea DIICOT, în frunte cu Daniel Horodniceanu, urmau să aibă birouri de câte 50 de metri pătrați fiecare, echivalentul unui apartament cu două camere.

În martie 2017, procurorul general al României de la acea dată, Augustin Lazăr, a primit de la DIICOT o nouă notă de fundamentare, similară cu prima, care a fost aprobată în luna următoare. Astfel, procurorul general a aprobat achiziția unei clădiri de două etaje, care avea o suprafață estimată la 3500- 3800 de mp, la un preț de 6,2 milioane de euro.

După trei luni, însă DIICOT, a primit o singură ofertă din partea firmei Art Diamond Real Estate SRL, o companie cu capital israelian, care a propus o clădire de 12 etaje, cu peste 10.000 de mp, la un preț de 18,5 milioane de euro plus TVA. Este vorba despre clădirea de pe strada Sfânta Vineri din București, unde DIICOT își are sediul în prezent.

Nu se știe de ce procedura de achiziție a stagnat din iulie 2017 și până pe data de 11 decembrie, când pe masa procurorului general al României apare cea de-a treia notă de fundamentare.

Clădirea propusă de reprezentanții antimafia în cea de-a treia notă se mula perfect pe unica ofertă primită cu doar câteva luni înainte: 12 etaje și un cost aproape triplu față de cel estimat inițial.

În ciuda sumei colosale, dar și a spațiului uriaș pentru instituție, Augustin Lazăr aprobă cea de a treia notă de fundamentare, iar singura ofertă scrisă primită de DIICOT a devenit în cele din urmă validă.

Cele trei note de fundamentare, pline de argumente nereale

Jurnaliștii RISE Project spun că au descoperit că în cele trei note de fundamentare au fost strecurate de către Horodniceanu și cei din subordinea sa, foarte multe argumente care nu coincid cu realitatea.

În aceste documente, reprezentanții DIICOT au pretins că au încercat să rezolve problema sediului structurii centrale încă din perioada 2010-2014 și ca au solicitat de la Primăria Municipiului București, Administrația Patrimoniului Protocolului de stat (R.A.A.P.P.S.) și Ministerul Apărării Naționale, oferte pentru potențiale spații.

„Răspunsurile primite au fost negative sau au constituit soluții de neacceptat (suprafețe sub necesar sau poziționare la periferie)”, se arată în notele de fundamentare.

În replică, instituțiile menționate de către reprezentanții antimafia în notele de fundamentare, au transmis că nu au primit astfel de cereri din partea DIICOT.

Daniel Horodniceanu neagă toate aceste fapte și acuză Primăria Municipiului București a pierdut documentul menționat în notele de fundamentare.

”Bine, acuma, sincer, parcă m-aș crede mai mult pe mine sau pe cei care erau înaintea mea acolo.  (…) dacă Primăria Municipiului București nu găsește documentul și el va fi găsit după ce veți publica materialul ? (…) Sau nu știu. Întreb, nu știu, poate aveți dreptate”, a spus Horodniceanu.

Din notele de fundamentare reiese clar faptul că reprezentanții DIICOT au diminuat din pix suprafața clădirii închiriate unde instituția își desfășura activitatea. Astfel, deși în contractul de închiriere, construcția are suprafața 5649 de mp utili, iar în notele de fundamentare suprafața utilă figurează ca fiind de aproximativ 3400 de mp.

Achiziția noului sediu făcută la foc automat de conducerea DIICOT

La două zile de la aprobarea ultimei note de fundamentare de către procurorul general al României, conducerea DIICOT a fost gata pentru achiziție.

Pe data de 13 decembrie 2017, se înființează la foc automat două comisii una pentru întocmirea procedurii interne de achiziție și alta pentru evaluare și negociere.

Atunci, membri comisiei de evaluare au deschis singura ofertă primită, cea din partea companiei Art Diamond și propune vizionarea imobilului pentru a stabili dacă îndeplinește toate cerințele tehnice.

În aceeași zi, Daniel Horodniceanu și oamenii din subordinea sa au mers să vadă clădirea de pe strada Sf. Vineri și tot în aceiași zi au evaluat oferta cu 99 de puncte din 100. Astfel, compania Art Diamond SRL a fost declarată câștigătoare. Însă, afacerea nu s-a încheiat pentru că imediat, reprezentanții DIICOT i-au chemat la negocieri pe asociații firmei cu care au stabilit prețul și clauzele, iar în cele din urmă tranzacția a fost încheiată cu peste 17 milioane de euro.

Întrebat cum explică faptul că inițial achiziția pentru noul sediu al DIICOT a fost aprobată cu un preț de 6,2 milioane de euro, iar la final a fost achiziționată la o valoare de 17 milioane de euro, Daniel Horodniceanu a răspuns: ”Noi la momentul ăla plăteam niște bani pe o clădire mult mai mică în care lumea stătea înghesuită. Sunt niște normative la dosarul clădirii. (…) Eu cred că asta e o realizare foarte bună, e singura clădire luată în 33 de ani (…) Dacă s-ar vinde acuma probabil că e cel puțin dublu. Dacă tot e vorba de banul public și de interesul public. Deci ar trebui probabil vândută și banii să se dea înapoi și cu asta basta, cel mai simplu. Și ar fi toată lumea mulțumită, inclusiv dumneavoastră.”

Auditul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) confirmă neregulile privind achiziția sediului DIICOT

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție(PÎCCJ) a realizat în luna septembrie 2019 un raport de audit intern la DIICOT în care se confirmă că achiziția noului sediu a fost făcută ilegal.

În raportul de audit cu nr. 343/19.09.2019, reprezentanții PÎCCJ au subliniat că există la DIICOT o serie de nereguli privind achizițiile, care nu au fost făcute potrivit legii, fapte comise de conducerea instituției în perioada în care la conducere era Daniel Constantin Horodniceanu.

Potrivit PÎCCJ, s-a constata că a fost încălcat art.13, indice 2 din legea 78/2000, raportat la art. 279 Ccp, încălcarea procedurii de achiziție articol care prevedea excepția de la achiziții publice.

Citește și Daniel Horodniceanu, detalii despre incidentul în care a fost implicat. Poliţiştii au filmat totul, după ce Horodniceanu ar fi lovit mașina de poliție și i-ar fi înjurat pe cei doi agenți