Datele personale ale unui utilizator de telefonie mobilă pot fi accesate de procurori, indiferent de infracţiune

În mod normal, accesarea datelor personale, aptă să afecteze puternic viața privată a persoanei vizate, trebuie să urmărească unele obiective legitime și temeinic justificate, a reținut CJUE în cauza C-207/16.

Mai exact, dacă obiectivul urmărit prin accesarea datelor personale este prevenirea sau cercetarea infracțiunilor, contează foarte mult impactul pe care îl are accesarea datelor personale ale persoanei vizate asupra drepturilor acesteia (în special cele privind protecția datelor personale și protecția vieții private), scrie avocatnet.ro.

Din această cauză, trebuie să existe o analiză de proporționalitate între ingerință (accesarea datelor personale) și obiectivul urmărit - prevenirea și cercetarea infracțiunilor, în cazul analizat de Curte - pentru a contrabalansa impactul menționat anterior cu obiectivul urmărit.

Astfel, CJUE a reamintit că, în mod normal, dacă accesarea datelor personale poate afecta puternic viața privată a persoanei vizate, atunci este justificată accesarea doar pentru prevenirea și cercetarea infracțiunilor de o gravitate ridicată. Cercetarea acestora - astfel de infracțiuni având un impact mai mare asupra societății -, justifică anumite ingerințe, apte să afecteze mai puternic viața privată.

Totuși, atunci când nu există un pericol grav pentru viața privată a persoanei vizate, este justificat accesul datelor personale și când infracțiunea urmărită este una de o gravitate redusă.

Acesta a fost și contextul faptic care a dus la cauza prezentă: practic, s-a urmărit cercetarea unei infracțiuni de tâlhărie prin accesarea datelor personale ale utilizatorilor unui telefon mobil furat, pe o perioadă ulterioară furtului. Astfel, exista acces la date de identificare ale utilizatorilor telefonului respectiv, precum numele sau adresa acestora.

Totuși, aceste date, prin ele însele, nu cauzau o afectare gravă a vieții private. De aceea, s-a considerat că este permisă accesarea unor astfel de date și pentru prevenirea unor infracțiuni de gravitate redusă, nu doar a unora de gravitate ridicată. 

În mod normal, accesarea datelor personale, aptă să afecteze puternic viața privată a persoanei vizate, trebuie să urmărească unele obiective legitime și temeinic justificate, a reținut CJUE în cauza C-207/16.

Mai exact, dacă obiectivul urmărit prin accesarea datelor personale este prevenirea sau cercetarea infracțiunilor, contează foarte mult impactul pe care îl are accesarea datelor personale ale persoanei vizate asupra drepturilor acesteia (în special cele privind protecția datelor personale și protecția vieții private).

Din această cauză, trebuie să existe o analiză de proporționalitate între ingerință (accesarea datelor personale) și obiectivul urmărit - prevenirea și cercetarea infracțiunilor, în cazul analizat de Curte - pentru a contrabalansa impactul menționat anterior cu obiectivul urmărit.

Astfel, CJUE a reamintit că, în mod normal, dacă accesarea datelor personale poate afecta puternic viața privată a persoanei vizate, atunci este justificată accesarea doar pentru prevenirea și cercetarea infracțiunilor de o gravitate ridicată. Cercetarea acestora - astfel de infracțiuni având un impact mai mare asupra societății -, justifică anumite ingerințe, apte să afecteze mai puternic viața privată.

Totuși, atunci când nu există un pericol grav pentru viața privată a persoanei vizate, este justificat accesul datelor personale și când infracțiunea urmărită este una de o gravitate redusă.

Acesta a fost și contextul faptic care a dus la cauza prezentă: practic, s-a urmărit cercetarea unei infracțiuni de tâlhărie prin accesarea datelor personale ale utilizatorilor unui telefon mobil furat, pe o perioadă ulterioară furtului. Astfel, exista acces la date de identificare ale utilizatorilor telefonului respectiv, precum numele sau adresa acestora.

Totuși, aceste date, prin ele însele, nu cauzau o afectare gravă a vieții private. De aceea, s-a considerat că este permisă accesarea unor astfel de date și pentru prevenirea unor infracțiuni de gravitate redusă, nu doar a unora de gravitate ridicată.

Hotărârile preliminare au scopul principal de a clarifica interpretarea Dreptului Uniunii Europene. Astfel, din momentul în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat asupra unei chestiuni cu relevanță pentru Dreptul UE, hotărârea Curții este obligatorie pentru toate instanțele din Statele Membre - inclusiv în România - care aplică Dreptul Uniunii Europene, astfel cum a fost interpretat de CJUE.