De ce a scăpat Mario Iorgulescu de pedeapsa de 13 ani şi 8 luni de închisoare pentru omor. Motivare şocantă a ICCJ: „Nu a folosit maşina ca mijloc pentru suprimarea vieţii”

Motivare șocantă a Înaltei Curți în dosarul Mario Iorgulescu. Completul de trei judecători de la ICCJ a emis motivarea pentru admiterea recursului în casație formulat de Mario Iorgulescu, condamnat la 13 ani și 8 luni pentru că, beat și drogat, a ucis un bărbat într-un accident rutier din 2019. Procesul se va relua de la zero la Curtea de Apel, cu o altă încadrare juridică (ucidere din culpă) și cu limite de pedeapsă net inferioare, de la 2 la 7 ani, în loc de la 10 la 20 de ani. Avocații lui Mario Iorgulescu au susținut, în esenţă, că „un accident auto nu constituie infracţiunea de omor”. Fapta tânărului care a condus sub influența alcoolului și a cocainei, producând un accident auto mortal, este, în schimb, ucidere din culpă!

Acum a venit motivarea instanței formată din Adriana Ispas, Lia Savonea și Dan Enescu. Ultimul este cel care a formulat opinie separată în sensul respingerii recursului în casație și păstrării hotărârilor de la Curtea de Apel.

Adriana Ispas şi Lia Savonea susţin că Mario Iorgulescu nu și-a propus să ucidă pe cineva

„În esență (…) săvârşirea accidentului auto din data de 08.09.2019 nu întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de omor. Înalta Curte apreciază că (…) infracțiunea de constând în poate fi reținută numai în condițiile în care fapta în sine relevă fără niciun dubiu o acţiune care are drept rezultat suprimarea vieţii unei persoane”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Infracţiunea de omor (…) se comite (…) printr-o acţiune (sau chiar inacţiune), care trebuie să fie îndreptată asupra victimei. Or, situaţia de fapt relevă (…) un accident rutier, definit prin chiar prescripţia normativă ca fiind un eveniment (…). Un eveniment este, în sine, fortuit, şi nu voit, are caracter imprevizibil”.

Alte articole

Rețeta de cartofi prăjiți a lui Melek Mincă. Preparatul simplu cu care și-a cucerit fanii

Premierul Poloniei, după incidentul dronei care a lovit la Galați: ”Tot mai multe provocări ruseşti. NATO ar trebui să ia în serios aceste fapte”

„Acțiunea autorului (conducătorul auto) este asupra autovehiculului, acesta acţionând sistemul de accelerare a vitezei peste limita legală, cu consecinţa intrării în coliziune frontală cu autoturismul condus de victimă căreia i-a cauzat decesul, elemente de fapt ce au valenţele unei fapte care (…) se încadrează în infracţiunea de ucidere din culpă. (…) Infracţiunea de omor ar fi posibilă doar în situaţia în care autovehiculul ar fi fost folosit sau acceptat a fi fost folosit drept mijloc în scopul suprimării vieţii victimei. Or, nici instanţa de fond şi nici instanţa de apel, nu au relevat o asemenea împrejurare”.

Prin urmare, schimbarea de încadrare se justifică în versiunea ICCJ prin faptul că Mario Iorgulescu nu și-a propus să ucidă pe cineva și nu a folosit mașina sa foarte puternică drept „mijloc în scopul suprimării vieţii victimei”.

Citeşte şi: Fraţii Tate spun că sunt victimele unei conspiraţii şi că statul român s-a făcut de râs hărţuind oameni nevinovaţi: „Totul e o invenţie. Niciun om bogat, cu influenţă sau cu bani, nu se va mai muta aici vreodată”

Opinia separată a lui Dan Enescu

În schimb, judecătorul Dan Enescu semnalează în motivare că „instanţa de casare nu judecă procesul propriu-zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic cauza penală, ci judecă numai dacă, din punct de vedere al dreptului, hotărârea atacată este corespunzătoare”.

„Susținerile recurentului cu privire la modul în care s-a produs accidentul omit să menționeze faptul că acesta conducea având o îmbibație alcoolică mult peste limita legală, fiind și sub influența drogurilor, că viteza de deplasare era una ce depășea limita de viteză pentru sectorul de drum, că a pătruns pe culoarea roșie a semaforului într-o intersecție, că nu a existat un obstacol în calea sa pentru ca să fie nevoie de o manevră de evitare, ci doar acesta nu a mai putut menține banda pe care era angajat din cauza vitezei excesive, elemente reținute de către instanța de apel, fiind deci deja intrate în puterea de lucru judecat”, arată Dan Enescu.

„Inculpatul a comis infracțiunea cu vinovăție, sub forma intenției indirecte. (…) Circumstanțele concrete ale comiterii infracțiunii, atitudinea recurentului, care având atât o îmbibație alcoolică extrem de mare în sânge, cât și fiind sub influența drogurilor, a ales să conducă un autoturism cu o viteză excesivă, cu încălcarea regulilor de circulație în mod flagrant și fără a schița cel mai mic gest pentru a încerca să evite un pericol evident, recurentul călcând pedala de accelerație la maxim până în momentul impactului cu autoturismul victimei, relevă cu certitudine existența intenției indirecte în săvârșirea infracțiunii de omor”, a mai precizat Dan Enescu.

Mario Iorgulescu se află în continuare în Italia, țară care a refuzat în repetate rânduri să-l extrădeze în contextul în care avocații fiului lui Gino Iorgulescu susțin că tânărul suferă de grave probleme psihice, imposibil de tratat în regim de detenție în România. MArio Iorgulescu este subiectul unui mandat european de arestare într-un alt dosar, mai vechi, cu o condamnare suplimentară de trei ani de închisoare pentru complicitate la lipsirea de libertate a unui bărbat, în 2018.

Accidentul a avut loc în 2019

Acum 4 ani, fiul lui Gino Iorgulescu a provocat un grav accident auto, conducând sub influența substanțelor stupefiante și a alcoolului. Buletinul de analiză toxicologică arată că avea „o concentraţie de 1,96 g/l alcool pur în sânge la ora 5.06 şi o concentraţie de 1,76 g/l alcool pur în sânge la ora 6.06” și că a fost depistat „pozitiv pentru cocaină” . Mario Iorgulescu venea de la o petrecere în Tărtășești, unde a consumat alcool. După o ceartă la telefon cu fosta iubită, într-o stare de furie și sub influența alcoolului și a cocainei, a decis să conducă spre București în mașina sa Aston Martin DBS. A intrat în Capitală prin Chitila, circulând cu viteze între 140 km/h și 164 km/h. Într-o intersecție, a trecut pe roșu la 145 km/h și a accelerat până la 162 km/h în depășirea altui vehicul. Apoi a pătruns pe contrasens și a provocat o coliziune frontală la viteza de 143 km/h, în care șoferul celuilat autoturism a decedat pe loc.