De ce aici NU se schimbă ora în weekend. Motivele renunțării la schimbarea orei – sănătate, siguranţă și energie

În 2025, schimbarea are loc puțin mai devreme calendaristic, pentru că ultima sâmbătă a lunii pică mai repede decât în alți ani. Schimbarea orei – coșmarul care dă peste cap somnul, sănătatea și chiar economia – începe să fie istorie în tot mai multe colțuri ale lumii. Lista țărilor care au renunțat la schimbarea orei crește de la an la an, iar efectele sunt șocante.

Imediat după echinocțiul de toamnă, pe 22 septembrie, când ziua devine egală cu noaptea, totul se schimbă. Zilele devin mai scurte, nopțile mai lungi, iar țările care încă aplică ora de vară se pregătesc pentru trecerea la ceasurile de iarnă, pe 25/26 octombrie.

Dar nu toate statele mai fac această schimbare. Tot mai multe țări care au renunțat la schimbarea orei aleg să păstreze o oră standard permanentă. Rezultatul? Somn mai odihnitor, ritm biologic mai stabil și mai puține probleme de sănătate.

 Țări care au renunțat la schimbarea orei 

Alte articole

Echinocțiul de TOAMNĂ: 22 septembrie 2025. Cum să-ți setezi intențiile pentru un final de an magic. Când se trece la ora de iarnă

Ora de iarnă 2025: De ce se schimbă ora numai în weekend. De ce anul ăsta dăm ceasul înapoi mai devreme

Turcia, Rusia, Islanda, Egipt, Vietnam, India, Japonia, Coreea de Sud, China, Ecuador, Panama, Columbia – toate au pus capăt acestei practici. În ultimul deceniu li s-au alăturat și Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Uruguay și mare parte din Mexic.

Chiar și în Statele Unite, unde ora de vară e încă normă generală, există excepții: Hawaii și Arizona nu aplică schimbarea orei, la fel cu Puerto Rico, Guam, Insulele Mariane de Nord și Insulele Virgine Americane.

Motivele renunțării la schimbarea orei – sănătate, siguranță și energie

Experții sunt unanimi: schimbarea ceasului nu e doar enervantă, ci și periculoasă.

Somn perturbat: Mutările de ceas tulbură ritmurile circadiene și „deconectează” corpul de la ciclul natural zi-noapte. Consecințele? Tulburări de somn, oboseală cronică și chiar „jet lag social”, termen folosit de cercetători pentru a descrie deconectarea dintre ritmul natural și cerințele vieții de zi cu zi.
Sănătate afectată: Studiile arată că schimbarea orei, în special la cea „de vară”, crește riscul de infarct cu până la 29%, iar accidentele vasculare cerebrale cu 8% în primele două zile. Și sănătatea mintală are de suferit: în Danemarca, episoadele depresive au crescut cu 11% după modificarea ceasului.
Siguranță în pericol: Datele din Spania și SUA arată creșteri semnificative ale accidentelor rutiere și de muncă, și chiar a erorilor medicale, imediat după schimbarea ceasului. Un studiu al Mayo Clinic a descoperit o creștere cu 19% a incidentelor legate de siguranță în săptămâna de după mutarea ceasurilor înainte.
Eficiență energetică discutabilă: Deși ora de vară a fost inventată pentru a economisi energie, realitatea e diferită. În Arizona, spre exemplu, oamenii foloseau mai mult aer condiționat seara, ceea ce creștea factura la curent.

Echinocțiul de TOAMNĂ: 22 septembrie 2025. Cum să-ți setezi intențiile pentru un final de an magic. Când se trece la ora de iarnă

Cum afectează lumina de dimineață și cea de seară organismul
Schimbarea orei nu e doar o joacă, cu ceasul, e o bombă pentru ritmul natural al corpului. Când ceasurile sunt date înainte primăvara, lumina dimineții, motorul nostru biologic, ajunge prea târziu. Rezultatul? Corpul se trezește în întuneric, fără semnalul natural care îi spune: „Acum e timpul să te trezești!”.

Efecte concrete:

Hormonii de trezire dorm și ei: Cortizolul, hormonul care ne dă energie dimineața, nu se activează la timp. Primele ore ale zilei devin obositoare și lente.
Creierul e în ceață: Neurotransmițătorii esențiali pentru stare de spirit și concentrare – serotonina și dopamina – nu sunt stimulați corespunzător, crescând riscul de oboseală, iritabilitate și depresie.
Somnul e dat peste cap: Lumina suplimentară seara întârzie secreția de melatonină, hormonul care pregătește corpul pentru odihnă. Drept urmare, adormi mai târziu și dormi mai puțin.
Practic, schimbarea orei transformă dimineața într-un teren minat: corpul și creierul sunt confuzi, hormonii nu mai funcționează corect, iar energia și dispoziția scad dramatic.

De aceea, experții recomandă ceea ce fac deja zeci de țări care au renunțat la schimbarea orei: să păstrezi o oră standard permanentă, pentru ca lumina naturală să-ți alimenteze corect ritmul biologic, zi după zi.

Turcia – exemplul de succes al orei permanente
În 2016, Ankara a făcut mutarea curajoasă: ora permanentă. Autoritățile au raportat avantaje clare: beneficii economice și sociale – mai multă lumină după muncă, activități economice mai bine sincronizate cu restul lumii, economie mai stabilă, viață socială mai activă și reducerea riscurilor asociate cu schimbările de oră.

Europa – între promisiuni și stagnare în schimbarea orei
În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării ceasurilor. Bruxelles-ul anunța cu surle și trâmbițe sfârșitul schimbării orei. Parlamentul European a votat în favoarea acestei măsuri, dar decizia finală depinde de consensul Consiliului European, pentru că statele UE nu s-au pus de acord. În România, schimbarea orei continuă fără un plan clar de renunțare.

SUA – o dezbatere care continuă despre ora de vară și ora de iarnă
Donald Trump a numit ora de vară „incomodă și costisitoare”, iar senatorul Marco Rubio a propus proiectul „Sunshine Protection Act”, care ar fi trebuit să elimine schimbarea orei. Însă inițiativa stagnează și acolo, în timp ce experții continuă să atragă atenția: prelungirea luminii de seară poate fi dăunătoare, mai ales dimineața, când corpul tău are nevoie de lumină naturală pentru a regla secreția hormonilor și neurotransmițătorilor esențiali.

Ora de iarnă 2025: De ce se schimbă ora numai în weekend. De ce anul ăsta dăm ceasul înapoi mai devreme

Ce urmează în lume după renunțarea la schimbarea orei
Pe măsură ce dovezile privind efectele nocive asupra somnului, sănătății și siguranței se acumulează, tot mai multe țări ar putea urma exemplul Turciei și Arizonei. Din ce în ce mai mulți experți cer renunțarea definitivă la „jet lag-ul social” impus de ceas. Academia Americană de Medicină a Somnului pledează pentru ora standard permanentă: mai sănătoasă, mai sigură, mai logică – o decizie care ar putea salva vieți, reduce accidente și proteja sănătatea publică.

Până atunci, lumea rămâne împărțită: unii dorm liniștiți, alții continuă să se trezească atât cu ceasul cât și cu ritmul biologic dat peste cap.

Echinocţiu – Toamna astronomică începe luni, la ora 21:19 / Când se trece la ”ora de iarnă”

Echinocţiul de toamnă, când Soarele se va afla pe ecuatorul ceresc, va avea loc anul acesta luni, 22 septembrie, la ora 21:19, potrivit site-ului Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. În emisfera nordică durata zilei scade, iar în cea sudică creşte.

Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică.

Aflându-se la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor.

Singurele excepţii sunt întâlnite în regiunile polare, în zona polului nord incepând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primavară.

În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primaverii.

La latitudinile ţării noastre, în aceste zile Soarele va culmina la amiază la o înălţime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanţei unghiulare dintre zenit şi orizont.

Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.

CÂND SE TRECE LA ORA DE IARNĂ

România trece la ora oficială ”de iarnă”, în noaptea de sâmbătă spre duminică, adică 25-26 octombrie, când ora 4.00 devine ora 3.00, ceea ce va face ca ziua de 26 octombrie să fie cea mai lungă din acest an.

În noaptea de 25 spre 26 octombrie, România revine de la ora de vară, care se aplică din ultima duminică a lunii martie, la ora Europei de Est sau Timpul Legal Român. Astfel, începând din acea duminică, România va avea două ore avans faţă de timpul universal coordonat (UTC).

România se află în fusul orar 2, iar Timpul Legal Român se aplică din ultima duminică a lunii octombrie până în ultima duminică a lunii martie, când România trece la ora de vară, iar diferenţa faţă de UTC este de trei ore.

Parlamentul European a decis în martie 2019 renunţarea la schimbarea orei, măsură care urma să intre în vigoare din 2021, decizia trebuind însă confirmată şi de Parlamentele naţionale.

Ţările europene au introdus dispoziţiile privind orarul de vară în secolul trecut, pentru a economisi energie. Începând cu 1980, Uniunea Europeană a adoptat treptat acte legislative care să pună capăt schemelor naţionale divergente în materie de schimbări ale orei. Cu toate acestea, în 2018, scopul schimbării orei a devenit mult mai puţin relevant, existând studii care sugerează că economiile de energie sunt minore, iar cetăţenii se plâng tot mai mult de efecte negative asupra sănătăţii.

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, între 22 mai şi 2 octombrie. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând din 1916 (între 30 aprilie şi 1 octombrie). Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai şi 16 octombrie). Alte ţări care au introdus ora de vara au fost: Belgia, Denemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania. Pe 19 martie 1918 a fost introdusă şi în Statele Unite ale Americii, dar a fost folosită doar până în 1919.