De ce au pierdut autoritățile române urma criminalului Emil Gânj. Un reputat profiler atrage atenția asupra riscului ca ucigașul Andei să ucidă o altă persoană: „Riscul de recidivă este extrem, nu are frână morală”

Emil Gânj are deja la activ două crime. În anul 2011, a fost condamnat la 15 ani și jumătate de închisoare pentru uciderea unui bărbat. Eliberat în 2020, el a început o relație cu Anda, dar la scurtă vreme femeia l-a reclamat pentru violență domestică. Ordinele de protecție repetate obținute de Anda nu au reușit, însă, să-l țină la distanță pe criminal.

La mai bine de trei săptămâni de la dispariția criminalului, autoritățile nu au absolut nicio pistă. Asta deși între 200 și 500 de agenți au fost mobilizați pentru operațiunea de capturare.

De ce au pierdut autoritățile române urma criminalului Emil Gânj

Reputatul profiler Mihaela Brooks, care locuiește în Canada, a explicat cu argumente științifice cum ar fi trebui abordată ancheta, astfel încât șansele de găsire a ucigașului să fie mai mari. Specialistul spune că, în America, astfel de căutări au ca punct de plecare profilul psihologic al criminalului.

”A omorât prima dată un bărbat, mai mult ca sigur a fost o crimă funcțională. A fost un conflict. După aceea a urmat o infracțiune sexuală cu dominare. Și după aceea a trecut la o crimă de posesie și sadism suprem cu distrugere simulată. Deci faptele lui nu urmează un tipar clasic de impuls și sunt hipercontrolate în execuție.

Alte articole

EUROPOL: Poliția Română caută voluntari „pasionaţi de drumeţii” şi de „vânătoare”, capabili să se deplaseze pe distanţe lungi, pe teren accidentat, pentru prinderea lui Emil Gânj, criminalul din Mureş

MAI prezintă motivele pentru care nu a fost prins încă Emil Gânj, criminalul din Mureș: „Se deplasează cu o viteză neobișnuită pentru un om normal” / „Are trei momente de comportament”

Ultima crimă este studiată, el este un stalker ce te urmărește tot timpul. A avut un comportament controlat și nu impulsiv. Nu a acționat sub impulsul forței brute, a monitorizat absolut tot, iar răbdarea asta este caracteristică unor criminali cu motivație de tip posesiv-retributivă, adică cei care se răzbună.

A avut o fixare obsesivă cu ea. Cât a așteptat și a spionat, ea devenise o obsesie psihotică de control pentru el. Iar la el totul este control și ego”, a explicat Mihaela Brooks pentru FANATIK.

Un reputat profiler atrage atenția asupra riscului ca ucigașul Andei să ucidă o altă persoană: „Riscul de recidivă este extrem, nu are frână morală”

Mihaela Brooks spune că ceea ce nu suportă Emil Gânj este să îi fie rănit ego-ul. În cazul în care se întâmplă acest lucru, devine extrem de agresiv. Capturarea lui va fi o anulare a ego-ului său, spune reputatul profiler, iar acest lucru crește riscul de recidivă. Cu alte cuvinte, în momentul în care va fi încolțit, Gânj fie va lua ostatici, fie va comite încă o crimă.

Citeste si MAI prezintă motivele pentru care nu a fost prins încă Emil Gânj, criminalul din Mureș: „Se deplasează cu o viteză neobișnuită pentru un om normal” / „Are trei momente de comportament”

”Modul de operare – sadismul instrumental adică overkill prin lovituri cu toporul. Este un exces de furie plus dorința de desfigurare, loviturile sunt ștergerea identității ei, iar incendierea reprezintă anularea ei completă. El are controlul final. Ura asta și furia împotriva ei sunt provocate de faptul că i-a rănit ego-ul. El are un ego foarte puternic și devine foarte agresiv dacă i-ai șifonat puțin ego-ul.

Imediat după crimă: starea mentală – hipervigilență plus panică controlată. Se deplasează rapid dar nu haotic, primul impuls este să iasă din raza vizuală, dar să aibă el rază vizuală, și ieșire discretă.

Ca tipologie de bază, este antisocial, violent narcisic, distructiv. Are lipsă totală de empatie cu capacitate mimetică și socială ridicată, adică poate să simuleze altceva decât ceea ce este. Nucleul lui combină impulsivitatea violentă, gândirea egocentrică, lipsa de remușcare și obsesia pentru control și posesie. Pentru el, femeia mai ales, era o posesie nu era o persoană.

Tipar de agresiune: este reactiv sadic, nu planifică în detaliu dar acționează agresiv la amenințarea ego-ului.

Mecanisme de apărare: proiecție – se crede o victimă a contextului, disociere și negare. Adică își justifică agresiunea, pentru el meritat. Capacitatea de adaptare – este înșelător de ridicată, este capabil să pare inofensiv. Poate mima regretul, nu se predă, iar atunci când va fi prins capitularea reprezintă anulare ego-ului. Riscul de recidivă este extrem, nu are frână morală […]

Pe zi ce trece face mai multe pauze de odihnă și este foarte vigilent. Acum, el merge pe instinct: miros, sunet. Ca vulnerabilitate acum, dacă este pe drum, este într-o epuizare fizică și termică, începe un fel de paranoia. Nu mai rezistă, face greșeli poate fi intoxicat cu ceva ce-a mâncat. Poate să aibă o panică, atunci când nu găsește strategia de ieșire.

Este mult mai periculos. Acum este în stare să ia și ostatici sau să comită o altă crimă. Riscul e și mai mare acum la el.

Eu, dacă aș lucra cu poliția, aș distribui o imagine modificată cu AI-ul, cu el neras și mult mai slăbit”, arată specialista în criminalistică.

Citeste si Răsturnare mare de situație! Unde s-ar afla Emil Gânj, criminalul din Mureș căutat de 3 săptămâni de polițiști. De asta nu-l prind autoritățile române

Mihaela Brooks spune că, în acest moment, Emil Gânj este epuizat fizic, dar mai ales psihic și, întrucât se simte vânat, poate comite oricând o greșeală care-i poate fi fatală. Autorul crimei de la Mureș trece printr-o descărcare emoțională și se îndreaptă către un colaps fizic aproape total.

”La ora actuală, indiferent că este pe drum, undeva, sau în ascunzătoare, este o bombă biologică în descompunere psihică”, mai spune Mihaela Brooks.