De ce BINELE triumfă mereu în literatură? Vezi ce au descoperit cercetătorii

Motivul pentru care binele triumfă întotdeauna în cele din urmă în faţa răului în literatura fantasy ar putea avea o legătură cu faptul că eroii negativi, precum Gollum şi Dracula, au carenţe de vitamina D şi prezintă "o aversiune faţă de Soare", afirmă un cercetător de la Imperial College London.

18 dec. 2013, 15:27
De ce BINELE triumfă mereu în literatură? Vezi ce au descoperit cercetătorii

Fanii literaturii şi filmelor fantasy ar putea crede că lăcomia şi obsesia lui Gollum şi setea de sânge a lui Dracula reprezintă motivele pentru care aceste personaje negative au parte de un sfârşit nefericit în poveştile lor, afirmă Sarah Griffiths, autoarea acestui articol publicat pe site-ul dailymail.co.uk.

Însă constantul triumf al binelui asupra răului din literatura fantasy ar putea avea o legătură cu „aversiunea faţă de razele solare” pe care o manifestă aceste personaje, afirmă un cercetător britanic.

Potrivit acestui studiu, personajele negative, care stau ascunse în întuneric şi au parte de o dietă nesănătoasă, prezintă carenţe de vitamina D, din cauza cărora muşchii lor devin mai slabi, iar acest fapt le subminează performanţele din timpul luptelor, scrie Mediafax.

În acelaşi timp, personajele pozitive fac adeseori veritabile „băi de lumină”, fapt care îi face să devină mai puternici, afirmă cercetătorii de la Imperial College London.

Niciun studiu precedent nu a analizat concentraţiile de vitamina D în rândul personajelor fictive şi, pentru a îşi testa teoria, cercetătorii britanici au citit romanul „The Hobbit„, scris de J.R.R. Tolkien, pentru a analiza cu mare atenţie toate menţiunile despre condiţiile de trai, obiceiurile şi dietele personajelor din carte.

Ei au folosit acele indicii scrise de Tolkien pentru a acorda o notă fiecărui personaj, evaluând totodată concentraţiile probabile de vitamina D ale acestora.

Vitamina D este sintetizată atunci când pielea este expusă la Soare şi poate fi obţinută din câteva alimente, precum carnea de peşte, gălbenuşul de ou şi brânzeturi.

Eroul din „The Hobbit”, Bilbo Baggins, locuieşte într-o casă pe jumătate îngropată, dar locuinţa lui are ferestre, iar el se bucură adeseori de acţiunea razelor solare, în timp ce lucrează în grădina sa.

Dieta hobbitului este în mod evident una variată, întrucât Bilbo duce cu el cafea, ceai, chec cu seminţe, bere blondă, bere brună, vin roşu, gem de zmeură, plăcintă cu carne, brânză, salată, pui fript, murături şi tartă cu mere, pe care le oferă gnomilor, încercând să îi convingă să accepte să îl însoţească într-o călătorie periculoasă.

În schimb, eroii negativi, precum Gollum, goblinii şi dragonul Smaug îşi petrec cea mai mare parte a vieţii în întuneric, nu gătesc pentru oaspeţi şi preferă să se hrănească cu cadavre şi resturi de carne.

Personajele pozitive, care ies întotdeauna victorioase, prezintă concentraţii semnificativ mai mari de vitamina D în comparaţie cu personajele negative, care sunt mereu învinse în cele din urmă, au declarat Nicholas Hopkinson, cercetător la Imperial College London, şi fiul său Joseph, autorii acestui studiu, apărut în ediţia specială de Crăciun publicată de Medical Journal of Australia.

„Analiza sistematică a textului romanului «The Hobbit» sprijină ipoteza noastră iniţială, potrivit căreia triumful binelui asupra răului ar putea fi explicat într-o anumită măsură de dieta nesănătoasă şi lipsa expunerii la razele solare experimentate de personajele negative”, au spus cercetătorii britanici.

Nicholas şi Joseph Hopkinson admit totuşi faptul că studiul lor prezintă o serie de limite.

„Nu am făcut o distincţie între creaturile care pot fi considerate, în sens larg, mamifere şi acelea care nu sunt mamifere sau acelea cu o fiziologie mai degrabă obscură. Din păcate, scopul principal al autorului romanului «The Hobbit» nu a fost acela de a prezenta un istoric sistematic al dietelor personajelor, aşadar, o eventuală eroare este posibilă. În special, există în text o accentuare a descrierii preparatelor cu carne, similară cu acelea din «Odiseea» lui Homer, în care petrecerile reprezentau un motiv recurent, însă în care au fost făcute puţine referiri la salată”, au declarat autorii.

Ei spun că noi studii vor fi necesare pentru a stabili dacă analiza lor este reprezentativă şi pentru alte romane scrise de J.R.R. Tolkien şi pentru întreaga literatură fantasy în general.

Vezi şi Cum ar arăta filmele fără efecte speciale GALERIE