De ce expresia „mujdei de usturoi” nu este corectă. Mulți români fac această greșeală

Mulți români folosesc expresia „mujdei de usturoi”, însă puțini știu că nu este o exprimare corectă. Limba română este plină de capcane și poate deveni o provocare de multe ori și pentru vorbitorii latini. Aceste capcane pot fi întâlnite atât în scris, cât și în vorbire, fără ca măcar să ne dăm seama.

Unele expresii sau cuvinte sunt folosite în mod eronat și provin din obișnuința de a le repeta fără a le analiza structura sau forma gramaticală.

Cele mai multe greșeli sunt întâlnite în limbajul colocvial. Acestea sunt utilizate foarte des, motiv pentru care mulți nu sunt conștienți că sunt, de fapt, greșite.

Cele mai întâlnite greșeli de exprimare din limba română sunt pleonasmele. Printrele cele mai folosite se află „ieși afară”, „a prefera mai bine”, „a reveni din nou”, „a urca în sus” sau „a coborî în jos”.

Alte articole

Rețetă mujdei de usturoi delicios, care merge numai bine la un grătar. Trucul pentru ca mujdeiul să nu mai aibă un miros înțepător

De unde provine expresia „de două parale”. Mulți români o folosesc, dar puțini știu ce semnificație are

Un pleonasm este o „eroare de exprimare constând în folosirea alăturată a unor cuvinte, expresii, propoziții etc. care repetă în mod inutil aceeași idee”, conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române.

Citește și: Singurul cuvânt din limba română ce are cinci consoane consecutive. Nici măcar nu te așteptai la el

Există, însă, unele pleonasme acceptate, deoarece au o funcție expresivă de intensificare. De cele mai multe ori, pleonasmele apar din cauza necunoașterii sensului cuvintelor folosite, dar și din neglijență.

O expresie pleonastică folosită adesea este „mujdei de usturoi”. Ea este utilizată pentru a descrie sosul de usturoi zdrobit, care se consumă, în general, cu preparate tradiționale din carne sau legume la grătar.

Potrivit definiției din DEX, mujdeiul este un „preparat alimentar din usturoi pisat, apă (sau oțet) și sare, care servește ca adaos la unele mâncăruri”.

Cuvântul „mujdei” provine de la sintagma „must de ai”, unde „must”, „mustum” înseamnă „suc”. „Ai” reprezintă o formă arhaică/regională pentru „usturoi”, provenită din latinescul „alium”, potrivit cumsescrie.ro.

Citește și: Care este cuvântul din limba română care începe și se termină cu vocala „î”. Cei mai mulți dintre noi nu l-au folosit niciodată

Alții sunt de părere că „mujdei” este un cuvânt provenit din franțuzescul „mousse d’ail”. Acesta se treduce prin „spumă de usturoi”, obținut din amestecul de usturoi cu mult unt și smântână maturată.

Alte surse susțin că „mujdei” provine din termenul turcesc „mujdai”. Acesta se traduce prin „sos de usturoio”. Etimilogic, „mujdei” înseamnă „sos de usturoi”

Astfel, expresia „mujdei de usturoi” este pleonastică pentru că se subîngelege, din termenul „mujdei”, și sensul de „usturoi”. Pentru a ne referi la sosul românesc de usturoi, este suficient să spunem „mujdei”.