Scopul raportului de cercetare „De ce lovim copiii?” este de a oferi o cheie de interpretare cu privire la incidenţa comportamentelor violente asupra copiilor. Analiza se concentrează pe atitudini faţă de violenţă şi oferă o perspectivă clară asupra factorilor declanşatori care duc la violenţa părinţilor asupra propriilor copii. Totodată, studiul cuprinde şi o analiză privind efectele pe termen lung ale violenţei atât asupra copilului cât şi asupra societăţii.
Raportul arată că doar 1 din 10 (9%) părinţi români nu şi-ar lovi niciodată copilul. Atitudinea violentă faţă de copii se regăseşte portretizată în şapte tipologii distincte de părinţi care justifică violenţa în moduri diferite:
– 1 din 2 părinţi (51%) cred că lovirea este pentru binele copilului;
– 1 din 10 (10%) consideră că lovirea apare din cauza copilului;
– 8% ar lovi copiii dar nu ar vrea ca acest lucru să se afle;
– 8% invocă motivaţii religioase;
– 6% lovesc copiii gratuit, fără motiv;
– 5% afirmă că ar lovi copilul pentru că toată lumea face la fel;
– 3% se simt foarte vinovaţi după ce lovesc.
„În mod paradoxal, deşi românii consideră violenţa asupra copilului ca fiind a treia problemă socială din România, după sărăcia extremă şi calitatea educaţiei, raportul arată că peste jumătate dintre părinţi nu consideră că o palmă la fund este o formă de violenţă iar peste 90% cred că violenţa este doar atunci când lovirea provoacă vânătăi şi cicatrici sau când părinţii îşi bat copilul fără motiv”, a declarat, directorul naţional World Vision România, Daniela Buzducea, potrivit adevarul.ro.
Raportul mai arată că deşi s-au înregistrat progrese privind mentalitatea românilor cu privire la lovirea copiilor (părinţii nu mai cred că “Bătaia e ruptă din Rai”), fenomenul violenţei asupra celor mici continuă să persiste şi pentru că 82% dintre părinţi se asociază proverbului „Rufele murdare se spală în familie”, iar 76% dintre respondenţi afirmă că au fost supuşi unor comportamente violente în copilărie, ceea ce sugerează perpetuarea inter-generaţională a violenţei asupra copilului.
Citeşte şi Drama copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate, sentimentul de vină este copleşitor