În mod tradițional, ospătarul ar trebui să aștepte ca toți membrii unei mese să termine de mâncat înainte de a strânge farfuriile. Regula nu mai este însă respectată întotdeauna în restaurantele contemporane, unde vasele pot fi ridicate individual, pe măsură ce fiecare client își termină felul de mâncare.
Asta nu înseamnă automat că ospătarul încearcă să grăbească masa sau să transmită clienților că este timpul să plece.
Jacqueline Whitmore, expertă în etichetă și fondatoarea Protocol School of Palm Beach din Florida, explică faptul că există o diferență între regulile tradiționale de servire și modul în care funcționează multe restaurante în prezent.
Salar Sheik, consultant în industria ospitalității și conducător al Savory Hospitality Restaurant Consulting din Los Angeles, spune că ridicarea unei farfurii poate avea mai multe explicații.
Ospătarul poate încerca să păstreze masa în ordine, să pregătească servirea următorului fel sau pur și simplu să elibereze locul clientului care a terminat deja.
Prin urmare, faptul că o farfurie este ridicată înainte ca restul grupului să termine nu trebuie interpretat automat ca o invitație de a pleca.
Citește și: Te trezești cu mâinile amorțite dimineața? Ce afecțiuni ascunde acest simptom și când devine o urgență
Lucrurile devin mai complicate atunci când în farfurie a mai rămas puțină mâncare. Faptul că nu mai mănânci pentru câteva momente nu înseamnă neapărat că ai terminat.
Ospătarii cu experiență urmăresc mai multe semnale. Printre acestea se numără împingerea farfuriei, așezarea tacâmurilor împreună, retragerea corpului de la masă sau chiar privirea îndreptată către ospătar.
Limbajul corporal și ritmul în care mănâncă restul persoanelor de la masă pot oferi, de asemenea, indicii despre momentul potrivit pentru strângerea farfuriei.
Și poziția cuțitului și a furculiței poate fi un indiciu pentru personalul restaurantului.
Potrivit regulilor de etichetă prezentate de Jacqueline Whitmore, tacâmurile așezate încrucișat pe farfurie pot indica faptul că persoana încă mănâncă sau doar face o pauză.
În schimb, atunci când cuțitul și furculița sunt așezate una lângă cealaltă, aproximativ în dreptul orei patru, poziția poate transmite că masa s-a încheiat.
Aceste reguli nu sunt însă universale. Modul în care sunt folosite tacâmurile ca semnal poate varia în funcție de țară și de restaurant, astfel că ospătarul ar trebui să țină cont și de comportamentul clientului, nu doar de poziția obiectelor de pe farfurie.
Problema apare atunci când ospătarul încearcă să ridice farfuria în timp ce clientul încă mănâncă.
Într-o astfel de situație, clientul se poate simți grăbit, chiar dacă aceasta nu a fost intenția ospătarului. Repetarea gestului poate lăsa impresia că personalul vrea să elibereze masa cât mai repede pentru următorii clienți.
În astfel de cazuri, varianta cea mai simplă este ca ospătarul să întrebe înainte de a lua farfuria. O întrebare scurtă poate evita confuzia și îi permite clientului să spună dacă a terminat sau doar face o pauză.
Citește și: Cum să coci vinete fără să afumi toată casa. Trucuri utile gospodinelor care se pregătesc pentru iarnă
Nici durata unei mese nu este stabilită printr-o regulă universală. Timpul petrecut la restaurant poate depinde de numărul persoanelor din grup, de cât de aglomerat este localul, de existența unor rezervări și de eventualele limite de timp anunțate de restaurant.
Dacă localul este plin și există persoane care așteaptă pentru o masă, este firesc ca un grup care a terminat de mâncat să țină cont de situație.
În schimb, dacă restaurantul nu este aglomerat și nu există clienți care așteaptă, nu există același motiv pentru ca personalul să transmită în mod repetat că masa trebuie eliberată.