De ce nu pot fi implantate cipuri prin vaccinul anti-COVID-19. Un inginer electronist desfiinţează teoria conspiraţiei

Vlad Furtună a explicat de ce nu pot fi implantate cipuri prin vaccinul anti-COVID-19, după ce a luat în serios reţinerea multor oameni care refuză imunizarea deoarece ne-ar fi introdus un cip în organism odată cu imunizarea.

De ce nu pot fi implantate cipuri prin vaccinul anti-COVID-19. Explicaţia inginerului

„Deşi probabil acest text n-o sa ajungă la cine trebuie, aici sunt principalele motive pentru care nimeni nu te va putea cipa. Sunt inginer electronist cu vreo 7 ani experienţă în software şi hardware (însemnând chiar mult lucru cu cipuri).

Ce ne lipsește din punct de vedere tehnologic, în momentul de faţă:

1. Miniaturizarea. Un cip are nevoie de foarte mulţi tranzistori (putem pune undeva pe la 170 de milioane de tranzistori pe un milimetru pătrat). Pare mult, însă e nevoie de miliarde pentru calcule relevante. Un cip cu 100/100 microni (cât să încapă printr-un ac de seringa) -> adică 17 milioane de tranzistori cu tehnologia actuală nu poate să facă nimic. De ce? Pentru control neuronal sau al oricăror alte procese avem nevoie de putere mare de calcul şi de conexiuni fizice cu neuronii. Un cip asa mic nu poate să le facă pe toate.

Alte articole

Românii care refuză noul tip de buletin cu CIP vor fi taxați în plus. Cărțile de identitate simple vor fi eliberate doar contra cost

Apar noile cărți de identitate cu cip. Buletinele vor intra în posesia românilor din 2025

2. Corpul uman. Corpul uman este un mediu neprietenos cu orice corp străin. Atunci când iți intră o aşchie în deget şi nu o poţi scoate, corpul tău va face tot ce îi stă în putinţă să scoată obiectul străin din organism. La fel s-ar întâmpla şi cu orice cip din siliciu. Ar fi nevoie de un înveliş de titan (un material cu care e oribil de greu de lucrat şi foarte scump).

3.Corpul uman p2. Corpul uman conține multa apă, iar dacă vreodată ţi-ai turnat apă pe telefon o să înţelegi de ce nu prea e posibil să funcţioneze cipul în sânge/muşchi/creier, medii care conţin puţin cam multă apă pentru orice cip.

4.Corpul uman, p3. Presupunem că trecem celelalte bariere şi ajungem în creier cu cipul. Dacă v-aţi curentat vreodată, sigur aţi simţit că muşchii vi s-au încordat puternic. Neuronii trimit semnale electrice către muşchi atunci când vrei să te mişti sau ai un gând. Orice proces neuronal presupune electricitate. E imposibil să stimulezi creierul fără a şti unde să te inserezi. Un cip nu poate singur să navigheze prin organism şi nu poate transmite semnale valide către neuroni.

5. Comunicaţia. Orice cip are nevoie de comunicație cu mediul extern (mai ales dacă vrea să facă operaţii complexe). Nu putem pune în cip o antena destul de eficientă cât să prindă semnale din interiorul corpului uman, iar cipul ar trebui să poată să primească instrucţiuni prin tehnologie wireless. Nici măcar 5G-ul sau orice altceva nu poate transmite atâtea date cât să reuşim să alterăm gândurile sau să facem un om să îşi mişte un deget involuntar, din cauza că ar trebui să ne adaptam la fiecare individ.

6. Alimentarea. Cipurile au nevoie de mult curent pentru orice fel de calcul. Fiecare calcul este tradus de către procesor în schimbări de stări în a tranzistorilor interni. Fiecare schimbare are nevoie de curent electric. Pentru calcule complexe sau control neuronal e nevoie de mult prea multa energie electrică. Cipul sau cipurile au nevoie să fie alimentate continuu pentru orice operaţie. E imposibil să alimentam wireless orice fel de dispozitiv pe o rază lungă (mai mult de 15 centimetri) prin aer, darămite prin corpul uman, pereţi sau fel şi fel de medii.

Deşi tehnologia a avansat, va mai dura cel putin câteva sute de ani până vom putea rezolva problemele antemenţionate, doar din punct de vedere tehnologic. Până atunci, vom reuşi să controlăm fără probleme proteze robotizate, spre exemplu”,  a explicat Vlad Furtună, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Citeşte şi: Yuval Harari explică de ce lansează oamenii teorii ale conspiraţiei legate de COVID-19. „Mintea umană e leneşă. Nu a evoluat suficient”