De necrezut! Jumătate dintre români nu reușesc să treacă de clasa a VIII-a. Care este motivul

De necrezut! Jumătate dintre români nu reușesc să treacă de clasa a VIII-a. Foarte mulți tineri din mediul rural, care termină clasa a VIII-a nu reușesc să mai ajungă la liceu și din această cauză sunt condamnați la sărăcie.

Citește și Legile educaţiei, în procedură accelerată. Coaliţia vrea o „Românie Educată” până pe 15 martie

De necrezut! Jumătate dintre români nu reușesc să treacă de clasa a VIII-a

Datele parțiale ale Recensământului populației și locuințelor efectuat în 2022, scoate la iveală realitatea cruntă cu care se confruntă foarte mulți români și ne arată încă o dată, dacă mai era nevoie, unde se situează educația în societatea românească.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Astfel, potrivit recensământului de anul trecut, 40,5% din populația rezidentă în România nu a trecut de clasa a VIII-a. Asta în timp în timp ce doar 16%, au studii superioare.

Alte articole

Presa maghiară ne cântă prohodul. ”România, prima care a intrat în recesiune” / ”Inflația a luat-o razna”

Traian Băsescu critică lentoarea negocierilor, dar a găsit premierul PNL: „E un liberal 100%”

Proporția românilor cu facultate în populația cu vârste între 25 și 34 de ani, în 2021, plasează România pe ultima poziție din UE cu aproape 24%, comparativ cu 42%, media europeană, arată datele Eurostat. Mai mult, dacă luăm în calcul întreaga populație cu vârste între 25 și 74 de ani, ne menținem pe același loc ultim, cu o proporție de 18%, față de 31%, media UE.

„Ne putem întreba cum poate fi apreciat nivelul general de educație al populației atât timp cât 84% din populația țării are absolvită o școală de nivel inferior celui superior – este vorba de „cel mai înalt nivel de educație absolvit până la 1 decembrie 2021”, punctează prof.dr. Vasile Ghețău, specialist în demografie, pentru contributors.ro.

Specialistul în demografie susține că originea acestei probleme se află în organizarea și performanțele sistemului de educație, supus aproape permanent unor reforme mediocre, de un minister având competență modestă, cu selecție după nocivele criterii de partid. De asemenea și atitudinea populației față de educația copiilor, acceptarea mediocrității, rezervele în fața unui învățământ performant care implică automat exigența sau pur și simplu interesul pentru studii superioare s-a diminuat.

Expertul în educație Mihai Maci spune că multe dintre persoanele cu un nivel redus de educație sunt rezultatul perioadei comuniste.

„Sunt oameni care sunt mai în vârstă și care au o școlarizare mai precară făcută atunci. Și situația nu s-a schimbat după 1990. Avem nenumărate probleme cu oameni care nu au niciun fel de școlarizare. Din păcate, aici ne aflăm. Suntem pe ultimul loc în Europa la acest capitol”. De ce? Pentru că, în general, la toate lucrurile care țin de stat, fie că vorbim despre infrastructură sau de asigurări sociale, pentru ca ele să fie funcționale, trebuie să ai un stat funcțional. ”Ori, statul nostru este ineficient, nu-și face treaba și nu cunoaște realitatea din teren. Și nu e dedicat rezolvării acestor probleme”, a declarat Mihai Maci.

Acesta a adăugat că migrația pentru studii este un fenomen cât se poate de real și asta ne face o țară lipsită de viitor.

”Tot mai mulți părinți devin conștienți că odată ce copilul lor a terminat gimnaziul, dacă rămân în România își reduc șansele până la zero. Și atunci, oamenii aleg să-și trimită copiii la studii în străinătate sau să-i însoțească acolo. Și asta ar trebui să fie o problemă pentru statul nostru”, a adăugat expertul în educație care susține că fugim din România pentru că pe drumurile ei se moare, în spitale e dezastru, iar școală nu mai e aproape deloc.

„Dacă te duci după copil la școală, vine și nici nu vrea să vorbească cu tine că l-au torturat la Matematică. Cam așa stau lucrurile”, a subliniat Mihai Maci.

Totodată, specialistul susține că este nevoie de o statistică mai amănunțită în ceea ce privește proporția celor cu studii superioare, care să ne arate câți dintre absolvenții cu facultate și lucrează în domeniile absolvite.

”Pentru că pot avea o domnișoară care a terminat facultatea că așa au vrut mama și tata, dar ea este coafeză. Sau a făcut Dreptul și este taximetrist. Noi cerem de la universități statistici cu câți absolvenți au și pot fi mulți, dar câți lucrează într-un domeniu în care calificarea pe care au dobândit-o este valorizată social? Pentru că asta ar trebui să ne intereseze”, a mai spus acesta.

Citește și România pierde elitele. Antrenorul lotului olimpic de matematică: Toți olimpicii doresc să plece din țară