Decizia Curţii Constituţionale! Ce se întâmplă cu angajatele gravide în timpul pandemiei de coronavirus

În prezent, legislația în vigoare prevede că femeile gravide, cele care au născut de curând sau care alaptează nu pot fi concediate pentru motive ce țin de această situație. Concedierea poate avea loc doar dacă au săvârșit abateri disciplinare sau ca urmare a desființării locului de muncă din motive economice.

„După ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit, în cauza C-103/16, Jessica Porras Guisado/Bankia – S.A., Fondo de Garantia Salarial și alții, că Directiva 92/85/CEE – privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alaptează – nu se opune unei reglementari naționale care permite concedierea unei lucrătoare gravide ca urmare a unei concedieri colective, Curtea Constituțională a României a confirmat faptul că interdicția de concediere a salariatelor gravide prevazută în Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii și în legislația specială privind protecția salariatei gravide se referă exclusiv la motive care au legătura directă cu starea acestora.

Citeşte şi: Ministrul Muncii: Angajatorii pot depune, din aprilie, solicitările pentru şomaj tehnic şi vor primi banii

Astfel, în decizia Curtii Constiționale nr. 1/2020 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, publicată în Monitorul Oficial nr. 232 din 21 martie 2020, Curtea Constituțională reține că salariatele gravide pot fi concediate pentru alte motive decat cele legate de starea de graviditate, cum ar fi săvârsirea de abateri disciplinare sau ca urmare a desființării locului muncii pe motive economice”, arată avocații.

Deși această prevedere a OUG permitea concedierea salariatei gravide pentru motive independente de persoana sa precum și pentru orice alte motive care nu țineau de starea de graviditate a salariatei, neconcordanța între această prevedere legală și prevederile art. 61 alin. (1) lit. c) din Codul Muncii au determinat o mulțime de interpretări în rândul practicienilor și a instanțelor de judecată, mulți considerând că prevederile Codului Muncii prevalează în fața prevederilor OUG 96. Prin urmare, această decizie a Curții Constitutionale vine să clarifice și să pună punct interpretărilor diferite ale celor două texte legislative.

Alte articole

Jobul de iarnă unde poți câștiga 3.200 de euro lunar. Nu ai nevoie de studii superioare și te poți angaja imediat

Cel mai căutat loc de muncă în România, în 2025. Salariul net variază între 4.000 și 12.000 de lei

Ce se întâmplă cu concediul de maternitate în caz de faliment

Potrivit avocaților, decizia Curții Constituționale nu influențează în niciun fel nici prevederile legale care se referă la imposibilitatea încetării contractului individual de muncă al salariatului aflat în concediu de maternitate sau de îngrijire a copilului decât în cazul reorganizarii judiciare, a dizolvării sau a falimentului angajatorului, întrucât, în aceste situații, contractul individual de muncă este suspendat de drept pe durata concediilor relevante.

„În acest caz, încetarea contractului individual de muncă intervine ca urmare a încetării existenței uneia din părți”, spun aceștia.