Decizia ÎCCJ în dosarul Potra: Ce se întâmplă cu mercenarul care a încercat să destabilizeze ordinea constituțională

Miercuri, ÎCCJ a respins contestația formulată împotriva deciziei Curții de Apel București privind măsura preventivă, astfel că mercenarul Horațiu Potra rămâne în arest preventiv pentru acțiunile împotriva ordinii constituționale.

„Respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul Potra Horațiu împotriva încheierii din 27 aprilie 2026 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București – Secția a II-a penală, în dosarul nr.6008/2/2025/a3. Obligă contestatorul – inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat”, se arată în decizia luată miercuri de ICCJ.

Hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Curtea de Apel București a analizat, pe 27 aprilie, legalitatea măsurii arestării preventive dispuse în cazul lui Horațiu Potra, menținând decizia de arestare până la o nouă verificare, dar pentru cel mult 30 de zile.

Alte articole

Laura Vicol, la procesul lui Călin Georgescu! Pe cine apără în dosarul tentativei de lovitură de stat

Procesul lui Călin Georgescu și Horațiu Potra a început cu o amânare

Mercenarul a fost reținut în Dubai în septembrie 2025 și a acceptat extrădarea în România, ceea ce a permis derularea rapidă a procedurilor judiciare. Acesta a fost adus în țară pe 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul și nepotul său.

Ulterior, Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu și de alți 20 de inculpați, fiind acuzați de comiterea unor fapte grave care ar fi vizat destabilizarea României.

Potrivit rechizitoriului, procurorii susțin că, în contextul deciziei Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 privind anularea alegerilor prezidențiale, pe 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, „în condiții de clandestinitate”, cu Horațiu Potra la un complex de echitație din Ciolpani, județul Ilfov. Anchetatorii arată că Potra, cunoscut pentru activități în zone de conflict și pentru implicarea în recrutări și instruiri paramilitare, l-ar fi sprijinit pe Georgescu atât în campania electorală, cât și anterior acesteia.

Citește și: Doliu uriaș în televiziune! A murit fondatorul CNN, Ted Turner. Mesajul emoționant al postului TV: „Gigantul pe umerii căruia stăm astăzi”

Totodată, procurorii afirmă că, în cadrul întâlnirii, cei doi ar fi discutat un plan prin care Potra și persoane din anturajul său, cu pregătire militară, ar fi urmat să desfășoare acțiuni violente cu caracter subversiv, menite să deturneze manifestațiile pașnice din acea perioadă.

„Strategia urmărea, prin contagiune emoțională și comportamentală dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, precizau anchetatorii.

Procurorii susțin că Georgescu, prin acțiunile sale, inclusiv contactarea liderului unei organizații radical-naționaliste și transmiterea unui mesaj descris ca „alarmist și potențial manipulator” către susținători, în care îndemna la continuarea votului, ar fi contribuit la menținerea și consolidarea a ceea ce anchetatorii numesc „rezoluția infracțională” a lui Horațiu Potra.

Totodată, anchetatorii arată că Potra ar fi constituit un grup paramilitar format din 21 de persoane, pe care îl coordona direct, stabilind deplasarea către București a șapte autoturisme, cu scopul de a declanșa proteste împotriva autorităților. Aceste manifestații ar fi urmat, potrivit procurorilor, să fie deturnate în „acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă” a lui Georgescu, vizând afectarea ordinii constituționale și a funcționării statului de drept, cu riscuri asupra siguranței naționale.

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au instituit filtre în mai multe zone din Ilfov, Dâmbovița și București, unde au oprit și verificat mai multe vehicule. În interiorul acestora au fost descoperite diverse obiecte periculoase, precum cuțite, pumnale, bastoane telescopice, spray-uri iritante, topoare, dar și materiale pirotehnice de mare risc, capabile să producă explozii și pagube semnificative.

Procurorii care au trimis în judecată pe cei 22 de inculpați susțin că acțiunile acestora ar fi pus în pericol securitatea națională, prin afectarea ordinii constituționale și a valorilor sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii.

Citește și: Cine este favorit să preia funcția de prim-ministru al României. Cum arată predicțiile pe Polymarket, platforma de pariuri interzisă în România