Decizia în dosarul „Valiza” se amână pentru 3 aprilie

Judecătorii instanţei supreme au finalizat în 6 martie procesul privind fapte de corupţie în sport, stabilind atunci că va da o soluţie în acest dosar în 20 martie.

Marţi, instanţa supremă a amânat pentru 3 aprilie pronunţarea unei soluţii în acest dosar.

La ultimul termen de judecată, procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a susţinut în faţa judecătorilor că George Becali şi avocata Alina Ciul trebuie condamnaţi la pedepse cu executare, în vreme ce pentru Piţurcă, Marino şi Sponte a cerut stabilirea unor pedepse cu suspendare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Astfel, procurorul a arătat că George Becali trebuie condamnat pentru dare de mită şi trei fapte de fals în înscrisuri sub semnătură privată la o pedeapsă privativă de libertate. Procurorul a cerut patru ani de închisoare pentru fapta de dare de mită şi doi ani de închisoare pentru faptele de fals.

Pedeapsă cu executare a cerut şi pentru avocata Alina Florentina Ciul, pentru care a solicitat stabilirea unei pedepse de doi ani de închisoare pentru faptele de favorizare a infractorului şi fals.

De asemenea, procurorul a cerut pedepse cu suspendare pentru mâna dreaptă a lui George Becali, Teia Sponte, pentru Gheorghe Marino şi Victor Piţurcă. Pentru toţi cei trei procurorul a cerut condamnarea la câte doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei.

Magistratul DNA a precizat că „personaje” precum George Becali au corupt fotbalul românesc şi că instanţa supremă nu trebuie să legalizeze astfel de practici prin soluţia pe care o va da, dacă se doreşte redescoperirea unor noi valori fotbalistice româneşti.

În apărarea lor, avocaţii inculpaţilor din dosar au susţinut că probele prezentate de procurori fie sunt, în parte, nule, fie nu dovedesc acuzaţiile făcute de Direcţia Naţională Anticorupţie la adresa clienţilor lor.

Apărătorul Florentinei Ciul a precizat că toate probele ce privesc localizarea clientei sale prin celulele reţelelor de telefonie sunt nule pentru că autorizaţia de încuviinţare a acestei probe a fost dată de o instanţă fără competenţă în raport cu calitatea de avocat a clientei sale.

Concret, apărătorul a explicat că procurorii DNA au cerut Tribunalului emiterea acestei autorizaţii deşi ştiau că cea pe care doresc să o localizeze este avocat, normele penale în vigoare stabilind clar că în cazul unui avocat astfel de autorizaţii se cer la o Curte de Apel, în speţă Curtea de Apel Bucureşti.

Unul dintre avocaţii lui George Becali a susţinut în faţa judecătorilor că finanţatorul echipei Steaua nu a urmărit nicio clipă să comită fapte de corupţie, iar intenţiile acestuia au fost bune, în sensul de a motiva şi amplifica dorinţa de victorie a judecătorilor în meciul de la Cluj.

Apărătorul lui Becali a mai precizat că nicio clipă jucătorii nu au crezut că finanţatorul echipei Steaua le va da bani şi chiar au luat în derâdere ofertele acestuia, context în care George Becali s-a ridicat în picioare şi a cerut instanţei să nu-l asculte pe avocat, „pentru că spune numai minciuni”.

„Domnul avocat spune numai minciuni. Eu vroiam să îi premiez”, le-a spus Becali judecătorilor.

Victor Piţurcă şi Teia Sponte au lipsit de la ultimul termen de judecată din acest dosar, avocaţii acestora arătând instanţei că participarea lor la presupusele acuzaţii este minoră sau nu există în raport de probele aduse de procurorii anticorupţie.

Europarlamentarul Gigi Becali a fost trimis în judecată, în decembrie 2008, în dosarul „Valiza”, fiind acuzat de dare de mită şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Alături de el au mai fost trimişi în judecată Teia Sponte, Alina Florentina Ciul, Victor Piţurcă, Radu Gheorghe Marino şi Raul Volcinschi.

Victor Piţurcă este acuzat de favorizarea infractorului, vicepreşedintele Consiliului de Administraţie al clubului Steaua, Teia Sponte, este acuzat de complicitate la dare de mită, iar Alina Ciul, unul dintre avocaţii lui Becali, şi Radu Marino sunt acuzaţi de favorizarea infractorului şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Tot pentru favorizarea infractorului a fost judecat şi Raul Volcinschi.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în 11 mai 2006, finanţatorul FC Steaua ar fi promis fiecărui jucător al clubului „Gloria 1922 Bistriţa” sume de bani cuprinse între 5.000 şi 10.000 de euro pentru ca aceştia să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu prevăzute în contractele de muncă, Regulamentul intern al clubului şi în Regulamentul Federaţiei Române de Fotbal. Concret, fotbaliştilor de la Bistriţa li se cerea să-şi apere corect şansele şi să obţină un rezultat favorabil în meciul cu Rapid Bucureşti din 12 mai 2006.

Doi ani mai târziu, în perioada 4-7 mai 2008, Becali a oferit suma de 1.700.000 de euro jucătorilor de la „Universitatea Cluj” aflaţi pe foaia de joc pentru meciul din etapa a 34-a Campionatului Naţional de Fotbal – Liga I – aproximativ 100.000 de euro pentru fiecare -, aceştia urmând, la fel ca în cazul precedent, să îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu, să-şi apere corect şansele şi să câştige meciul cu „CFR 1907 Cluj”, preciza DNA.

Acest caz este primul de mare corupţie în fotbalul românesc.