Tribunalul Cluj a dispus înlăturarea imediată din mediul online a celebrei filmări cu fotbalistul Ciprian Marica surprins în ipostaze intime într-un hotel din Cluj, considerând că aceasta încalcă dreptul la viaţă privată şi citând mai multe decizii similare din jurisprudenţa CEDO.

”Dispune, de urgenţă şi fără trecerea unui termen (…) înlăturarea provizorie din mediul online (..) până la solutionarea definitivă a dosarului de fond aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca  (…) a articolelor si a postărilor în întregimea lor, precum si a comentariilor la acestea, în care apar detalii legate de viata privată/intimă a reclamantei. (…)

Alte Articole

Poliţiştii din Piteşti acuzaţi că au ucis un om, arestaţi ...

Cine sunt polițiștii din Pitești, acuzați că au ucis un ...

Rudele muncitorilor ucişi în Oneşti, audiate de procurori. ...

Interzicerea provizorie a încălcării dreptului fundamental al reclamantei la viata privată prin interzicerea pârâtilor să mai publice, în mediul online sau în scris, în întregime sau parțial, a înregistrării video la care s-a făcut referire, în care reclamanta este prezentată în ipostaze legate de viața sa privată/intimă, precum și a oricărei alte imagini cu reclamanta, preluată de pe acest video, sau să le difuzeze în cadrul unor emisiuni TV sau alte canale media, până la solutionarea definitivă a dosarului de fond aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca”, se arată în minuta deciziei, citată de publicaţia Clujust.ro.

Astfel dupa 10 luni de la inregistrarea ordonantei presedintiale si aproape un an de la expunerea in mediul publica a vietii private  reclamantei Muntean Ana adusa in atentie datorita notorietatii de care se bucura fotbalistul Ciprian Marica, s-a pronunțat soluția cerută de avocații Budusan Luiza si Mihaela Cristea din cadrul Budusan si Asociatii.

“Decizia este una remarcabila  care aliniaza  solutiile instantelor romanesti la practica CEDO care in mod constant acorda  prioritate protectiei vietii private admisa ca fiind  o limitare justificata   a libertatii de exprimare a presei.”, spune Luiza Budușan despre decizia luată de Tribunalul Cluj..

Tribunalul Cluj a prezentat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) relevantă în cauză

”Un articol prin care se urmărește doar să se satisfacă simpla curiozitate a unei părți a publicului asupra unor aspecte din viața privată a unei persoane, fără a contribui la o dezbatere de interes general, impune o mai strictă interpretare a libertății de exprimare.” , se arsată în Cauza Societe Prisma Presse c Franței, nr. 66910/01 și nr. 71612/01, decizia din 1 iulie 2002.

Potrivit cauzei citate, Curtea consideră că se impune o interpretare a restricțiilor în libertatea de exprimare, dacă, prin exercitarea acesteia, se aduce atingere dreptului la imagine, componentă a dreptului la respectarea vieții private.  De altfel, subliniind necesitatea unei interpretări restrictive a libertății de exprimare în cazurile în care sunt vizate exclusiv aspecte din viața privată a unei persoane, Curtea a trimis la Rezoluția nr.1165/1998 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei asupra respectării dreptului la viața privată, apreciind ca astfel de măsuri împiedica, pe cât posibil, „că fapte relevante din viața exclusiv privată a unor persoane să devină un produs extrem de profitabil pentru o anumită parte din mass media.”

Cauza Delfi AS împotriva Estoniei (MC)–din 10.10.2013 pct 133, Curtea a făcut următoarea constatare: ”Siteurile internet contribuie în mare măsură la îmbunătățirea accesului publicului la știri și, în general, la facilitatea comunicării informațiilor. În același timp, comunicațiile online și conținutul acestora prezinta un risc mult mai mare decât presa de a aduce atingere exercitării și respectării drepturilor și libertăților fundamentale, în special dreptului la respectarea vieții private. (Comitetul de redacție al Provoye Delo și Shtekel, pct 63)

În Cauza Von Hannover c Germaniei nr. 2, nr. 40660/08 și 60641/08, hotărârea din 07.02.2012, Curtea a mai reținut: trebuie să se facă o distincție clară și evidentă între personalitățile «absolute» și personalitățile «relative» din istoria contemporană; o persoană „privată”, precum reclamanta,  este cea pentru care interesul publicului larg și al presei se bazează exclusiv pe apartenența la o familie domnitoare, în vreme ce ea însăși nu îndeplinește nicio funcție oficială.

Citeşte şi: EXCLUSIV. Dana Budeanu, despre cazul judecătorului Tudoran: „El nu avea voie să mai judece”