Decizie definitivă, ordinul a apărut în Monitorul Oficial. Căror bugetari li se decontează total ratele pentru achiziţia unei locuinţe

Printr-o decizie pronunțată în martie și publicată azi în Monitorul Oficial, Înalta Curte a oferit lămuriri suplimentare privind plata ratelor polițiștilor, stabilind că aceștia au dreptul la compensație și în cazul achiziției de locuințe construite de Agenția Națională pentru Locuințe (ANL) luate în rate, însă polițistul mutat la cerere într-o altă localitate decât cea de domiciliu nu mai are dreptul la compensația lunară după mutarea în aceeași localitate, în interesul serviciului.

În contextul reglementărilor actuale privind drepturile locative ale polițiștilor, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a adus o contribuție esențială la clarificarea unor aspecte juridice care au generat interpretări divergente în practica instanțelor. Decizia confirmă faptul că polițiștii care își achiziționează o locuință în rate – fie prin credite ipotecare, fie prin contracte de vânzare-cumpărare cu plata eșalonată, inclusiv în cadrul programului A.N.L. – pot beneficia în continuare de compensația lunară pentru chirie, reglementată de art. 31 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.

De ce s-au scumpit locuinţele ieftine pentru tineri, prin ANL. Consiliul Concurenţei a descoperit schema

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Această interpretare extinde sfera de aplicare a compensației, recunoscând caracterul funcțional și social al acesteia. Scopul compensației nu este doar acela de a acoperi cheltuielile generate de lipsa unei locuințe, ci și de a sprijini procesul de stabilizare a polițistului într-o localitate în care își exercită atribuțiile, indiferent de tipul contractului care generează cheltuieli recurente.

Alte articole

DOCUMENT Case de vânzare! Bugetul ANL, aprobat de guvern. Câte locuințe vinde statul, în rate, anul acesta

Cine poate beneficia de locuințe sociale în România în 2026. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească

Pe de altă parte, decizia are implicații importante și pentru polițiștii care locuiesc în imobile închiriate din patrimoniul ANL. Practicile neunitare ale conducerii unităților MAI, care până acum au condus la aprobări arbitrare sau refuzuri nejustificate ale cererilor de compensație pentru chirie, nu mai pot fi susținute în contextul interpretării obligatorii oferite de instanța supremă.

Concret, cererile de acordare a compensației vor trebui soluționate unitar, în baza acelorași criterii obiective, iar avizul conducerii unității nu mai poate constitui un instrument de filtrare discreționară, ci doar o etapă procedurală administrativă.

Este o decizie care trebuie valorificată nu doar în plan individual, ci și în plan normativ, în vederea perfecționării mecanismelor de compensare și a transparenței în acordarea acestui drept. Mai jos aveți la dispoziție motivarea instanței, explică sindicatul Europol într-un comunicat.

„Dispoziţiile art. 31 alin. (1)-(14) din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 2 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 284/2005 privind stabilirea cuantumului şi condiţiilor de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie cuvenite poliţiştilor, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică şi în cazul achiziţionării unor locuinţe cu plata în rate, inclusiv a celor edificate de Agenţia Naţională pentru Locuinţe.

În interpretarea şi aplicarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, poliţistul mutat la cerere cu locul de muncă într-o altă localitate decât cea unde îşi are domiciliul nu are dreptul la compensaţie lunară pentru chirie după mutarea în aceeaşi localitate, în interesul serviciului”, a decis, în martie, Înalta Curte în cadrul completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă. Decizia ICCJ 79/2025 a devenit obligatorie de azi, odată cu publicarea ei în Monitorul Oficial.

Când a informat conducerea că și-a cumpărat locuință ANL în rate și a solicitat ajutorul pentru plata acestora, polițistul din speță a fost refuzat pe motiv că acesta nu poate beneficia de un ajutor dublu din partea statului român, situația sa neîncadrându-se în prevederile legale aplicabile ajutorului acordat polițiștilor pentru plata ratelor. Contestând decizia, prima instanță a dat dreptate polițistului, considerând că legislația trebuie interpretată în sensul recunoașterii dreptului la acordarea compensației și pentru locuințele ANL luate în rate. Curtea de Apel însă a considerat că e necesar ca Înalta Curte să se pronunțe pe acest subiect.

Dreptul la compensație pentru plata chiriei / a ratelor bancare apare în două situații:

• poliţistul e numit în prima funcţie sau e mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care îşi are domiciliul şi nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici soţia/soţul acestuia, nefiind posibilă nici asigurarea unui spaţiu de locuit corespunzător în acea localitate – compensația lunară pentru chirie merge până la 50% din salariul lunar, dar nu mai mult decât chiria prevăzută în contractul de închiriere încheiat în condiţiile legii;
  polițistul e numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care îşi are domiciliul, dar în care acesta nu deţine locuinţă proprietate personală, nici soţia/soţul acestuia, neputându-i-se asigura spaţiul de locuit corespunzător în acea localitate, poate beneficia, în anumite condiții, de compensaţia lunară pentru chirie, în același cuantum ca în situația de mai sus, în cazuri justificate, pe baza rezultatelor unei anchetei sociale.
  Dacă îndeplinește condițiile pentru plata chiriei în oricare dintre situațiile de mai sus, polițistul are dreptul, dacă e cazul, să folosească acea compensație pentru a acoperi ratele la bancă pentru achiziția unei locuințe – firește, fără să depășească cuantumul maxim al chiriei.

Incident șocant într-un bloc ANL din Dolj. Tavanul unui apartament a căzut peste pătuțul bebelușului

Atenție! Interpretarea dată de ICCJ a devenit obligatorie din data de 24 aprilie 2025, potrivit regulilor din Codul de procedură civilă. Cu alte cuvinte, judecătorii și autoritățile trebuie să respecte interpretarea ICCJ atunci când se lovesc de spețe similare.