Nemeth Zsolt s-a făcut remarcat încă de la mijlocul anilor ’90 prin poziţiile sale referitoare la minorităţile maghiare din afara Ungariei, iar autonomia Ţinutului Secuiesc a fost una dintre temele preferate ale fondatorului FIDESZ.

Nici funcţia de secretar de stat în Ministerul de Externe ungar, pe care a ocupat-o în două rânduri, din 1998 până în 2002 şi din 2010 până în prezent, nu l-a împiedicat pe Nemeth Zsolt să-şi facă publice consideraţiile.

Alte Articole

Maşinile pentru care şoferii nu sunt obligaţi să aibă ITP. ...

Angajat al unui supermarket, concediat după ce a folosit sacoșe ...

În 1995-1996, Nemeth Zsolt se număra printre liderii opoziţiei naţionaliste din Parlamentul de la Budapesta care nu acceptau încheierea şi apoi ratificarea Tratatului de Bază cu România, considerând că prin acesta trădează interesul autonomiei pentru minoritatea maghiară. El afirma că UDMR a fost „umilită” prin faptul că s-a decis fără acordul său semnarea Tratatului, scrie Mediafax.

În 1998, după ocuparea funcţiei de secretar de stat în MAE ungar, pe atunci şi vicepreşedinte al FIDESZ, Nemeth Zsolt afirma, într-un interviu în „Het Vilagazdasag”, că guvernul de la Budapesta are obligaţia să susţină strădaniile maghiarilor de peste hotare de a obţine autonomia comunitară, cu condiţia ca intenţiile minorităţii maghiare să rămînă în cadrul statului de drept. El arăta şi că guvernul FIDESZ nu va cere revizuirea Tratatului încheiat cu România.

În iulie 1998 el declara, postului naţional de televiziune MTV, că, în cazul în care guvernul român va refuza să finanţeze înfiinţarea unei universităţi maghiare, Cabinetul de la Budapesta „este gata să sprijine în mod corespunzător UDMR pentru ca această instituţie să poată lua fiinţă”.

În februarie 2001, Nemeth Zsolt efectua o vizită la Bucureşti, urmată în cadru privat de vizitarea unor oraşe din Transilvania şi întâlniri cu lideri locali ai UDMR, care a stârnit nemulţumirea premierului român de atunci Adrian Năstase. El arăta că vizita în România a lui Nemeth Zsolt a avut o componentă oficială, dar la Covasna şi Harghita „au fost purtate discuţii care nu trebuiau purtate în ţara noastră, în legătură cu statutul maghiarilor”. Ambasadorul Ungariei de atunci, Istvan Igyarto, a fost convocat la MAE român în legătură cu acest subiect.

În noiembrie 2001, Zsolt Nemeth a declarat că situaţia ceangăilor din judeţele Moldovei încalcă principiile de bază ale drepturilor omului, subliniind că va cere explicaţii părţii române.

În aprilie 2004, în calitate de preşedinte al Comisiei de politică externă a Parlamentului de la Budapesta, liderul FIDESZ, aflat atunci în opoziţie, afirma că Ungaria ar trebui să sprijine „politic şi diplomatic” maghiarii din Transilvania pentru obţinerea „autonomiei teritoriale şi culturale”.

În iulie 2007, la deschiderea Şcolii de Vară de la Balvanyos, Nemeth Zsolt afirma că slăbiciunea politicii României constă în teama de a lua în considerare autonomia. „Slăbiciunea politicii din România este că maghiarii de aici se simt ameninţaţi ca şi comunitate, din cauză că României îi este frică să ia în considerare înfiinţarea unor sisteme instituţionale pentru protecţia minorităţilor, cum ar fi autonomia”, a spus el.

În martie 2009, Nemeth Zsolt, în aceeaşi calitate de preşedinte al Comisiei de politică externă a Parlamentului de la Budapesta, cataloga drept „o provocare scandaloasă” refuzul României de a autoriza aterizarea avionului preşedintelui ungar Laszlo Solyom în Transilvania. „Acest lucru este fără precedent şi aminteşte de vremurile comuniste”, a menţionat Nemeth.

În mai 2009, Nemeth Zsolt afirma că demiterea în masă a funcţionarilor de etnie maghiară în România intră în contradicţie cu reglementările Uniunii Europene, adăugând că FIDESZ se opune „epurării politice şi etnice” din România.

În iulie 2009, politicianul ungar declara pentru portalul FigyeloNet că Ţinutul Secuiesc, o regiune locuită de mulţi etnici maghiari din estul Transilvaniei, are şanse să devină autonom.

În iulie 2010, revenit în funcţia de secretar de stat la MAE ungar, Nemeth Zsolt afirma că etnicii maghiari din afara graniţelor Ungariei trebuie să-şi formeze partide puternice şi să reziste tentaţiei de a se alătura partidelor naţionale din ţările lor. „Nu cred că ar trebui să cedeze tentaţiei de a se alătura partidelor majoritate cu orientare liberală”, a spus el.

În iulie 2011, la Balvanyos, oficialul ungar afirma că „Transilvania este o problemă cheie din perspectiva problematicii autonomiei” şi că orice pas înainte făcut în direcţia obţinerii acesteia ar face un serviciu şi celorlalte comunităţi maghiare din Bazinul Intracarpatic. „Autonomia nu este o cerinţă, este o prognoză, ea va exista, mai devreme sau mai târziu va exista o autonomie care să determine viaţa maghiarilor de peste hotarele Ungariei”, a afirmat Nemeth.

În mai 2012, după instalarea guvernării USL la Bucureşti, Nemeth Zsolt afirma că recentele evoluţii ale situaţiei din România, inclusiv declaraţiile Guvernului referitoare la legea privind dreptul de vot şi legea minorităţilor, precum şi problema Facultăţii de Medicină de la Târgu Mureş, sunt un motiv de îngrijorare pentru Ungaria.

În iunie 2012, Nemeth Zsolt a fost acuzat de UDMR pentru implicare în campania electorală pentru alegerile administrative din România, prin sprijinirea formaţiunilor PCM şi PPMT. El i s-a alăturat preşedintelui Parlamentului de la Budapesta, Kover Laszlo, în vizita privată în România organizată pentru participarea la ceremoniile dedicate scriitorului antisemit Nyiro Jozsef.

În august 2012, el afirma că boicotarea de către etnicii maghiari din România a referendumului din 29 iulie a avut legătură cu unele direcţii politice recente luate de Guvernul român şi cu „evenimente care sugerează o politică de intimidare”.

În octombrie 2012 este din nou acuzat de vicepreşedintele UDMR, Laszlo Borbely, că se implică în campania electorală din România pentru alegerile parlamentare prin participarea la evenimente de campanie ale formaţiunii PPMT. El a participat la lansarea candidaţilor PPMT de la Cluj, asistând la momentul în care aceştia au depus un jurământ simbolic prin care s-au angajat să sprijine cauza autonomiei.

În decembrie 2012 respingea afirmaţia secretarului de stat al SUA, Hillary Clinton, privind regresul democraţiei din Ungaria. „În cursul reuniunii OSCE la Dublin (Irlanda), secretarul de Stat american, Hillary Clinton, a făcut remarci critice în legătură cu situaţia democraţiei în Ungaria, vorbind despre declinul acesteia: Guvernul ungar nu este de acord cu o asemenea judecată”, afirma Nemeth Zsolt.