Deficitul bugetar este de 1,06% din PIB la jumătatea anului

Concomitent, au scăzut cu 19,2% cheltuielile privind proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, la 5,2 miliarde lei, precum cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă, cu 33,3%, la 444 milioane lei.

În luna iunie au fost efectuate cheltuieli de capital de 700 de milioane lei, cu 53% mai puţin decât media pe primele cinci luni.

Potrivit unei note publicate de Ministerul Finanţelor Publice, creşterea cheltuielilor de personal de 18% a fost cauzată de reîntregirea salariilor personalului bugetar şi a plăţii hotărârilor judecătoreşti şi la subvenţii (+9,3%), în timp ce cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut de asemenea cu 6,8%, ca urmare a accelerării procesului de achitare a arieratelor de către autorităţile locale şi a plăţilor din fondul naţional de sănătate.

Datele MFP mai arată că subvenţiile au crescut în prima jumătate a anului cu 9,3%, la 3,33 miliarde lei, în timp ce bugetul de pensii a beneficiat de transferuri de 6,6 miliarde lei, în condiţiile unor contribuţii de 18,5 miliarde lei şi a unor cheltuieli totale de 24,8 miliarde lei.

Alte articole

Datoria publică a României a crescut cu peste 36 de miliarde de euro sub coaliția PSD-PNL. Este cea mai mare creștere de datorie din UE de la pandemie

Motivul real pentru care deficitul bugetar a crescut, în primul trimestru al anului 2025. Guvernul nu-și va putea respecta promisiunea de a reduce deficitul anual de la 8,7% la 7%

La jumătatea anului, veniturile bugetului general consolidat au însumat 97,5 miliarde lei, reprezentând 15,6 % din PIB, reflectând o creştere nominală de 4,8%, respectiv o scădere în termeni reali.

Încasările din impozitul pe venit şi contribuţiile de asigurări sociale au crescut cu +9,3% şi respectiv +4,3%, datorită creşterii veniturilor salariale, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar şi a majorării salariului minim de la 1 februarie 2013.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent veniturile din TVA au crescut cu 2,3%, în condiţiile în care încasările din TVA au crescut cu 4,8%, în timp ce rambursările de taxă au fost cu 14,8% mai mari.

Accizele au crescut (+4,2%) ca urmare a majorării accizei la motorină incepand cu ianuarie 2013 şi a cursului de schimb luat în calcul la plataaccizelor.

Încasările din impozitul pe profit s-au redus cu 5,5% faţă de aceeaşi perioadă s anului 2012, în principal ca urmare a regularizării plăţilor efectuate de băncile comerciale.

Creşteri semnificative s-au înregistrat la încasările din dividende (+ 334 mil lei) precum şi la Taxa pe utilizarea bunurilor ca urmare a încasării taxelor de licenţă pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio (2,1 miliarde lei).

România s-a angajat în ultima scrisoare de intenţie convenită cu FMI să se încadreze în acest an într-un deficit bugetar pe cash de 2,1% din PIB. Execuţia a fost calculată pe un PIB estimat de 623,3 miliarde lei.

Surse apropiate discuşiilor dintre autorităţi şi experţii FMI au declarat recent că negocierile pentru încheierea unui nou acord au ca bază de plecare o estimare a creşterii economice de 1,9%, comparativ cu 1,6% până în prezent.