„Degringolada totală” a Guvernului Orban, în viziunea lui Marius Budăi

Iar postarea continuă în același stil: „#GM2G a făcut dovada că își merită pe deplin acest renume, ca urmare a mai multor greșeli grave sau „erori materiale” pe care le-a făcut într-o lună de guvernare”, scrie Marius Budăi pe rețeaua de socializare.

Iată lista lui Marius Budăi

„1) Accizele la carburanți: Ministrul Finanțelor Florin Cîțu a fost unul dintre inițiatorii proiectului de lege pentru eliminarea supra-accizei la carburanți. La doar două zile după adoptarea proiectului său de către Parlament, Cîțu a cerut, prin intermediul Ministerului Finanțelor, ca Parlamentul să mărească înapoi accizele, pentru că nivelul acestora ar fi sub cota minimă acceptată de legislația europeană.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

2) Eroarea materială pe Legea plafoanelor. După ce au trimis la parlament proiectul de lege în vederea angajării răspunderii, și-au dat seama că anumite prevederi din lege (plafonul de cheltuieli de personal) se băteau cap în cap cu prevederile din Anexa la aceeași lege.

Alte articole

Doctorul Cezar: ”Bolile cronice nu apar peste noapte”. Analiza care poate arăta riscul din timp

UniCredit, prognoză pentru România: inflația va scădea, dobânzile se vor reduce, dar riscurile politice rămân foarte mari

3) Eroare materială privind gradul de îndatorare.
Tot în proiectul de Lege privind plafoanele bugetare, Guvernul a trecut creșterea masivă a împrumuturilor guvernului pentru anul 2020, până la 45% din PIB, ceea ce ar însemna peste 100 miliarde lei, adică o treime din totalul datoriei acumulate din 1990 și mai mult decât în vârful crizei economice din 2010.
După ce a stârnit îngrijorări pe piețele financiare, Guvernul Orban a susținut că a fost o eroare materială și că se va rămâne la plafonul existent de maxim 40% din PB. Explicația nu stă însă în picioare, pentru că textul de lege enunța faptul că „se modifică” plafonul de 40%. Deci intenția a fost clară de modificare. Eroarea materială ar fi fost dacă se greșea o cifră sau un cuvânt. Dar când scrii un articol întreg pentru a modifica plafonul existent nu mai poate fi vorba de eroare materială. („Corectarea” a avut loc după ce proiectul s-a publicat în Monitorul Oficial cu procentul de 45% – s-a revenit cu o republicare în MO).

4) Eroare privind deficitul 4,4.
După ce la rectificare au decis majorarea deficitului bugetar de la 3% stabilit de PSD, la 4,4%, au realizat că nu au capacitatea de a cheltui atâția bani cât au prevăzut, în încercarea de a umfla artificial deficitul bugetar. În Legea plafoanelor bugetare, în Anexa 3, Guvernul spune că deficitul structural va fi 3,7% în 2019.

5) Domnul prim-ministru făcea apel astăzi în parlament să nu se aprobe inițiative legislative neresponsabile care să afecteze bugetul. Serios? Inițiativa dumneavoastră (adică a PNL) de reducere a TVA-ului este neresponsabilă? Sau atunci erați în opoziție și nu conta? Abia aștept să văd cum vă poziționați când va ajunge la vot final.
Problema e că din cauza acestor greșeli, care dovedesc degringolada totală din Guvernul României, s-a creat o mare îngrijorare pe piețele financiare care a produs efecte negative și costuri uriașe pentru populație:
– Creșterea cursului valutar la aproape 5 lei, cu implicații privind creștere facturilor la utilitățile exprimate în euro.
– Irosirea a peste 1 miliard de euro din rezerva valutară a țării pentru apărarea monedei naționale în urma declarațiilor și erorilor ministrului Cîțu.
– Retrogradarea ratingului de țară de la PERSPECTIVĂ STABILĂ, în Guvernarea PSD, la PERSPECTIVĂ NEGATIVĂ, în Guvernarea PNL. Deci mai puține investiții străine și costuri mai mari la împrumuturi pentru România.
– Creșterea dobânzilor la împrumuturile Guvernului”, a scris fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, pe rețeaua de socializare.

Citește și: Ludovic Orban, numire controversată la Ministerul Finanţelor. Un personaj cu trecut dubios va gestiona datoria publică a României