Victor Alistar a atras atenția că volumul de muncă din instanțe este mult peste media europeană. În prezent, judecătorii din România gestionează de aproximativ 2,4 ori mai multe dosare decât media Uniunii Europene.
„Într-un an s-a înregistrat un număr record, comparativ cu alți ani, de demisii din sistem ale unor oameni care au 10-15 ani vechime. Tocmai ca urmare a acestor reforme, din punctul meu de vedere, și nu numai, complet negândite, în care dialogul a fost mimat. A fost pe sistemul „v-am consultat”, dar pur formal, ceea ce este evident contrasensului cooperării loiale între autorități. Efectele sunt acelea ale unui exod vizibil.
Pentru că, credeți-mă, un profesionist foarte bun al Dreptului poate activa în alte profesii juridice, cu mai puține interdicții și cu un nivel de venituri mai mare. În momentul în care ai un nivel ridicat de pregătire și de excelență, cu atât mai mult în domeniul Dreptului îți poți găsi oportunități în altă parte.
Demotivarea este o consecință a acestor politici. De aceea, când vorbim despre serviciul public de justiție, vorbim despre două elemente. Pe de o parte, este o putere în stat. Justiția, democrația și ordinea publică costă. Sunt însă drepturi fundamentale.
Pe de altă parte, vorbim despre un serviciu public, iar statul este obligat să asigure toate resursele necesare pentru ca acest serviciu public să funcționeze optim.
Nu pot să dau vina pe un medic care este singur pe secție că nu face față tuturor solicitărilor de tratamente, pentru că nu este vina acelui medic, ci a administratorului, în cazul de față statul, care nu a asigurat în spitalele publice resursele necesare: Numărul de posturi și așa mai departe.
Noi trebuie să ne așezăm și să gândim serios această problemă. Până acum s-a mers foarte mult pe ideea unor sacrificii foarte mari. De exemplu, vorbim de o medie de dosare în care, la anumite instanțe, se ajunge la peste 1200 de hotărâri pe an. Numărul de dosare rulate este mult mai mare. Avem situații de 1200-1400 de hotărâri, iar la instanțe de nivel superior, unde complexitatea cauzelor este mare, aproximativ 700 de hotărâri pe an”, a zis purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Victor Alistar.
„Gândiți-vă ce înseamnă să citești toate aceste dosare, fără să mai vorbim despre rulaj și despre toate celelalte activități. Am văzut cum arată și este aproape inuman. Pentru că exista perspectiva unei neepuizări profesionale și a unui drept de pensionare după 25 de ani de serviciu public doar ca judecător, magistrații și-au asumat un tip de supraîncărcare.
În momentul în care le pui în față perspectiva a încă 16–17 ani în plus, este evident că în acest ritm nu o poți duce. Statul trebuia să se gândească de două ori și, în continuare, este obligat să se gândească cum asigură resursele astfel încât instanțele din România să poată procesa volumul de dosare. Avem de 2,4 ori mai multe dosare per judecător decât media Uniunii Europene. Acest lucru nu poate fi gestionat cu un asemenea număr al resurselor umane”, a zis Victor Alistar.
„Ar trebui să se permită, de asemenea, deblocarea concursurilor pentru a putea face accesul direct în magistratură pentru profesioniștii cu minimum cinci ani de experiență. Concursul este foarte greu, dar ai posibilitatea să îi introduci mai repede în activitate, eventual prin mecanisme alternative care sunt permise și la alte trepte ale sistemului”, a zis Victor Alistar.
Ce s-ar întâmpla dacă ar scădea numărul dosarelor?
„Dacă ar scădea numărul dosarelor, în primul rând am avea beneficiul unei durate mai scurte de soluționare, adică un număr mai mic de dosare per judecător.
În al doilea rând, ar scădea și incidența greșelilor. Așa cum am spus, dacă mă pui să fac un număr mult mai mare de operații, apare riscul de greșeală. De asemenea, apare și elementul de practică unitară, pentru că ai timp să îți revezi toate soluțiile la nivel de practică.
În teorie, și acum este la fel. În practică însă, acolo unde există o încărcare absolut incredibilă, este imposibil.
Vă dau exemplu de la o judecătorie: În 2005 aveau undeva la 500 de dosare, au crescut la 700 de dosare, iar acum, în 2025, spre final, într-un termen de ședință de judecată se ajunge la aproximativ 40 de dosare de rulat. Iar fiecare dintre cei care ne urmăresc și care au fost în instanță sau cunosc persoane care au fost în instanță știu ce înseamnă un dosar și faptul că trebuie să treci prin toate elementele lui. Este, cum să vă spun, imposibil de realizat. Pentru că statul român nu a înțeles că serviciul public de justiție este un drept fundamental al cetățeanului. A lăsat lucrurile să meargă până în momentul în care ele nu mai pot funcționa, iar publicul va da vina pe categoria profesională, pe magistrați, și nu pe stat.
Noi trebuie să înțelegem că, la fel cum este și în celelalte profesii, nu poate fi vina unui profesor sau a unui dascăl care are 60-70 de copii în clasă, de vârste diferite, în clase reunite, că nu există performanță școlară.
La fel cum nu poate fi vina unui medic că nu reușește să ofere în timp util soluțiile de tratament pentru pacient. La fel este și în justiție. De vină pentru această situație este statul, care face un joc la „offside”, și o spun cu toată responsabilitatea, din punctul meu de vedere, pentru a lăsa în continuare ca nemulțumirea populației să se îndrepte spre judecători.
Această spirală indusă a neîncrederii în justiție, de fapt, îi dezarmează pe cetățeni de posibilitatea de a se apăra împotriva abuzurilor statului”, a zis Victor Alistar la DC News.
CSM cere Guvernului să deblocheze angajările din justiție: România mai are nevoie de aproape 6.000 de judecători și grefieri
„Consiliul a solicitat din nou prim-ministrului şi Ministerului Justiţiei deblocarea concursurilor de admitere directă în magistratură suspendate prin act normativ, în vederea diminuării deficitului naţional de judecători, alocarea posturilor de grefier, având în vedere că sunt necesare 4.874 de posturi, iar în 6 ani s-au promis măcar 600 de posturi şi nu s-a alocat niciun post, şi înfiinţarea posturilor de asistent al judecătorilor, fiind necesar un număr suplimentar de 712 posturi de asistenţi ai judecătorului pentru a asigura un raport minimal de cel puţin un asistent al judecătorului la trei judecători”, se arată într-un comunicat al CSM.
Potrivit Consiliului, ultimul concurs de admitere directă în magistratură a putut fi demarat potrivit legislaţiei în vigoare la data de 25 iulie 2024, în ultimii doi ani fiind eliminată prin act normativ posibilitatea recrutării directe a judecătorilor.
„La nivelul instanţelor judecătoreşti, potrivit datelor centralizate la 1 martie, sunt vacante 849 de posturi de judecător, care includ şi posturile vacante din fondul de rezervă, din totalul celor 5.362 de posturi (total ce include şi cele 290 de posturi aprobate din fondul de rezervă). Astfel, gradul de ocupare este de 84,46%, deficitul depăşind 15%”, menţionează CSM, care adaugă că, în ceea ce priveşte volumul de activitate, în 2024, România a raportat un număr de dosare nou-intrate în primă instanţă în materiile civilă şi comercială, care reprezintă 90% din totalul cauzelor, de 1.602.689 dosare, faţă de media europeană, care este de 418.544 de cauze.
Consiliul mai arată că, în anul 2025, instanţele judecătoreşti au avut pe rol 3.578.860 de dosare, dintre care 2.372.304 dosare nou intrate, gestionate în condiţiile unui deficit de judecători, care a fluctuat în jur de 15% – 20%.
Citește și
„Din aceste motive, România este, în continuare, ţara cu cel mai mare număr de dosare nou intrate în primă instanţă raportat la 100 de locuitori – 8,42, faţă de media europeană, care a fost de 2,20, iar cifrele indică o creştere constantă faţă de anii anteriori. Datele plasează România pe primul loc în rândul ţărilor respondente cât priveşte evoluţia dosarelor nou-intrate în cele două materii pentru perioada 2014 – 2024, de la 6,85 cauze la 100 de locuitori în anul 2014 la 8,42 cauze la 100 de locuitori în anul 2024”, subliniază CSM.