Departamentul de Stat: Conflictele de interese şi încălcarea standardelor etice, problemele administraţiei din România

Documentul notează, printre altele, că imunitatea de care s-au bucurat membri ai fostului guvern care erau și parlamentari a blocat uneori anchetele.

Potrivit sursei citate, până la 21 septembrie, DNA a trimis parlamentului zece cereri de încuviințare a arestului preventiv, printre care pentru șase membri ai legislativului și pentru un judecător al Curții Constituționale. Parlamentul a aprobat șapte cereri și a respins două, în timp ce un membru al parlamentului a demisionat. DNA a cerut de asemenea ridicarea imunității în opt cazuri pentru a ancheta foști și actuali parlamentari, printre care premierul de la acea vreme.

Printre cei condamnați în 2015, s-au aflat un ministru, patru parlamentari și cinci judecători, inclusiv unul de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Până la 1 septembrie, instanțele au dispus confiscarea a 26,5 milioane de euro (29,2 milioane dolari) ca rezultat al cazurilor anchetate de DNA și instanțele au achitat 64 de acuzați. Verdictele în cazuri de corupție au fost adesea inconsecvente, fiind date sentințe foarte variate pentru fapte similare, notează raportul.

Alte articole

Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății, trimis în judecată pentru luare de mită

Percheziții DNA la Spitalul din Huși la cabinetul lui Nelu Tătaru. Ministrul Sănătății din pandemie este urmărit penal

”Direcția Națională Anticorupție (DNA) a continuat să investigheze constant cazuri de corupție în care au fost implicați oficiali politici și administrativi pe parcursul anului. Parlamentul a votat deseori împotriva ridicării imunității membrilor săi pentru a fi urmăriți pentru corupție. Premierul de la acea vreme, Victor Ponta, a fost pus sub acuzare în septembrie, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată și spălare de bani. El a demisionat din funcție în noiembrie ca urmare a mai multor factori”, notează Departamentul de Stat.

În privința Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), raportul arată că, deși aceasta are printre atribuții confiscarea și lichidarea bunurilor provenite de la infractori, instituția duce lipsă de personal și resurse. De asemenea, este amintit faptul că planificarea între poliție, procurori și ANAF înaintea impunerii sechestrului nu s-a desfășurat nici în cazurile de corupție, nici în cele de criminalitate organizată.

Raportul Departamentului de Stat american amintește, printre altele, de tragedia produsă la finalul lui octombrie anul trecut în clubul Colectiv din București și soldată cu 63 de morți. ”(…) Presa a relatat o reacție întârziată și confuză a serviciilor de urgență. Pe 3 noiembrie în București au început proteste, peste 30.000 de participanți considerând că vinovată este corupția generalizată, iar unii participanți purtând bannere cu mesajul ‘Corupția ucide’.(…) Guvernul Ponta a demisionat pe 4 noiembrie. În pofida demisiei, protestele au continuat la București și în alte orașe, numărul participanților scăzând treptat până în 8 noiembrie”, indică documentul.