Descoperiri şocante în urma autopsiilor pacienţilor cu COVID. Medic de la Colentina: "Oameni care ar mai fi trăit minimum 20-30 de ani"

Dr. Zurac spune că infecţia cu noul coronavirus nu este periculoasă doar în cazul persoanelor vârstnice sau al celor cu comorbidităţi. Şi asta deoarece virusul atacă toate organele, chiar şi pe cele sănătoase, pe unele dintre ele chiar iremediabil.

"Am făcut mai multe autopsii. Au fost pacienți cu stare de sănătate absolut bună. Infecția cu SARS-CoV-2 produce afecțiuni la nivelul tuturor organelor, principalele afecțiuni sunt la nivel pulmonar și cardiac. La nivel pulmonar produce afectare alveolară și formare de mici cheaguri de sânge în vase mici, în urma cheagurilor apar zone de moarte a țesutului care era irigat cu sânge de vasul respectiv, la nivel cardiac inflamația pe care o produce virusul și afectarea directă a fibrelor musculare cardiace produce tulburări de contracție a peretelui inimii și tulburări de funcționare, la nivelul ficatului. Se constată o acumulare de grăsime care duce la o tulburare a funcției celulei hepatice și la afectarea capacității de detoxifiere a organismului, la nivelului rinichiului apar zone de necroză, care fac ca deșeurile toxice din organism să nu se mai elimine așa cum trebuie, iar în restul organelor peste tot unde apar microtromboze apar și zone de necroză, de moarte celulară care duce la disfuncția fiecărui organ în parte și de asemenea în ganglionii limfatici și în splină. Am constatat o scădere a numărului de limfocite. Este un efect demonstrat al infecției cu SARS-CoV-2", explică specialistul.

Citeşte şi Experienţele pacienţilor internaţi în secţiile ATI. Episoade de delir, confuzie şi halucinaţii: L-am văzut pe Diavol

Medicul precizează că, indiferent de comorbidităţile celor decedaţi, dacă aceştia nu ar fi fost infectaţi cu COVID-19 ar fi mai putut trăi încă 20-30 de ani. Dr. Zurac dă exemplul unor pacienţi cu boli asociate, cu vârste deloc înaintate, din Spitalul Colentina, care au decedat.

"Dacă nu ar fi avut COVID, rata de viață era de peste 20-30 de ani. Am avut un caz, un tânăr de 35 de ani cu insuficiență renală cronică. La insuficiența renală cronică se face dializă, transplant, deci omul avea în față mulți ani, celelalte trei persoane au avut supraponderalitate, au avut câteva kilograme în plus, dar niciun obez, unul avea hipertensiune, unul diabet care necesita insulină și doamna avea diabet zaharat, dar controlat doar prin alimenție. Acești oameni, care aveau vârste între 40 și 57 de ani, erau oameni care ar mai fi trăit minimum 20-30 de ani", mai spune medicul.

Profesorul de anatomopatologie atrage atenţia asupra faptului că personalul medical a fost extrem de expus acestui virus, mai cu seamă anesteziştii, penumologii şi anatomopatologii, şi tocmai acest lucru ar trebui să-i responsabilizeze pe oameni şi să respecte nişte măsuri minime de prevenire a infectării.

"Riscul la care personalul medical s-a expus pentru a obține niște răspunsuri este imens. În momentul în care examinăm plămânii, lichidul care se scurge din țesutul pulmonar are nivelul de infecțiozitate maxim, practic în acel moment anatomopatologul atinge riscul pe care îl are anestezistul cand intubează pacientul, sau pneumologul când face endoscopie. Este păcat să nu respectăm niște reguli minimale care înseamnă purtarea de mască, spălatul pe mâini și distanțarea socială", conchide specialistul.