Detalii incredibile despre „No Time To Die” au fost dezvăluite de specialiştii în efecte speciale implicaţi în producţia celui mai aşteptat lungmetraj din 2021. Pentru a turna secvenţa de urmărire din deschiderea peliculei, fără a recurge la prea multe efecte speciale (CGI), echipa de producţie a fost nevoită să realizeze imagini care să imite găurile produse de gloanţe şi să doteze maşinile folosite în cascadorii cu mitraliere de recuzită.

„Cred că frumuseţea este această secvenţă este probabil 95% reală”, a declarat Chris Corbould, cineastul care a coordonat echipa de specialişti în efecte speciale a filmului „No Time To Die” (Nu e vreme de murit), conform Insider.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ultima dorință a lui Celine Dion. Artista suferindă încă ...

Pas uriaș pentru medicina globală! A avut loc al doilea transplant ...

Nu mai puţin de 10 supermaşini Aston Martin DB5, sute de gloanţe oarbe şi peste 30.000 de litri de suc carbogazos. Sunt doar câteva dintre elementele folosite în filmarea scenei de deschidere a filmului. Regizorul Cary Fukunaga a ales special oraşul italian Matera, fiind cucerit de străzile înguste şi pantele abrupte, cu alte cuvinte, locul ideal pentru a turna cel mai nou film de acţiune din seria „007”.

„Am vizitat oraşul Matera probabil de 13 – 14 ori, pentru a găsi locurile şi a ne inspira”, a spus Corbould.

Chris Corbould este cel care a coordonat echipa de specialişti în efecte speciale pentru filmul „No Time To Die”. Datorită lui au fost posibile urmăririle de tancuri şi exploziile spectaculoase, nelipsite din celelalte filme ale seriei „James Bond”. Străzile pietruite ale oraşului antic Matera au devenit principalul obstacol în turnarea scenei de deschidere. Motivul: maşinile nu puteau goni cu peste 130 de kilometri pe oră.

Citeşte şi: Actorul Daniel Craig a fost decorat onorific de Marina Regală britanică, asemenea personajului său James Bond

Chiar dacă atrag în fiecare an mii de turişti prin frumuseţea lor idilică, drumurile din Matera sunt, însă, alunecoase, existând riscul ca maşinile să derapeze mai mult decât pe asfalt.

Echipa de producţie a „No Time To Die” a găsit, însă, soluţia. A împrăştiat peste 30.000 de litri de suc pe străzile pietruite. Zahărul din băutură a făcut ca drumul să devină mai „lipicios”, motiv pentru care anvelopele maşinilor au avut aderenţă mai bună. Astfel, şoferii implicaţi în cascadorii au putut lua curbe strânse şi să facă drifturi pe străzile înguste.

În scena de urmărire, James Bond goneşte într-un Aston Martin. La filmări nu a fost folosit doar o singur astfel de bolid, ci nu mai puţin de 10 astfel de supermaşini. Două dintre acestea au avut instalate pe plafon un dispozitiv special prin care şoferul implicat în cascadorie a putut controla maşina, în timp ce camerele au surprins imagini cu Daniel Craig care se prefăcea c-ar conduce.

Mai mult, unul dintre gadgeturile lui James Bond a fost asemănător cu minele folosite de militari, pentru a „arunca în aer” maşina. În realitate, aceste „mine” sunt realizate din cauciuc, iar exploziile au fost simulate prin descărcări electrice în momentul în care maşinile treceau peste aceste dispozitive.

Prin răsturnarea maşinii, echipa de producţie a filmului s-a confruntat cu altă problemă. Pentru că trebuia să gonească cu viteză, maşina nu a putut fi urmărită de camerele de filmare conectate prin cabluri. Din acest motiv, s-a recurs la  „tun cu nitrogen” instalat spre locul şoferului. Odată activat, a fost capabil să ridice maşina în aer.

„Coordonatorul cascadoriilor a vrut ca scena să fie cât mai realistică şi să pară să maşina este ridicată pe o parte”, a mai spus Corbould, conform sursei citate.

Pentru că în Matera există clădiri vechi de peste 1.000 de ani, producătorii filmului din seria „Bond” au recurs la elemente de protecţie din beton care au fost decorate de artişti în aşa fel încât să corespundă cu arhitectura locului.

Citeşte şi: Actor din Harry Potter şi seria James Bond, răpus de o tumoră, la 55 de ani. Ultimul rol de referinţă l-a avut în superproducţia Cernobîl