Dezastru în agricultură. România a pierdut un sfert din numărul de exploatații agricole începând cu 2010

Rezultatele provizorii ale Recensământului General Agricol runda 2020 arată scăderi de 25% la exploatațiile agricole, dar și la efectivele de porcine, bovine și păsări.
Filip Stan
24 mart. 2022, 18:46
Dezastru în agricultură. România a pierdut un sfert din numărul de exploatații agricole începând cu 2010

Dezastru în agricultură. Rezultatele provizorii ale Recensământului General Agricol runda 2020 arată că, în decurs de 10 ani, numărul exploataţiilor agricole a scăzut cu 972.000, respectiv cu 25,2%, iar suprafaţa agricolă utilizată a scăzut cu 543.000 ha, respectiv cu 4,1%.

Dezastru în agricultură. România a pierdut un sfert din numărul de exploatații agricole începând cu 2010

Citeşte şi Marcel Ciolacu: „Agricultura este o prioritate în acest moment. Este posibil să fie limitate exporturile”

”Conform rezultatelor provizorii ale Recensământului General Agricol runda 2020, numărul total al exploataţiilor agricole a fost de circa 2.887.000, mai scăzut cu circa 972.000, respectiv 25,2% faţă de Recensământul General Agricol din 2010. Numărul exploataţiilor agricole fără personalitate juridică a fost de 2.862.000, cu 25,3% mai mic decât în anul 2010; Numărul exploataţiilor agricole cu personalitate juridică a fost de circa 25.000, cu 17,3% mai mic decât în anul 2010. Scăderea numărului de exploataţii agricole a condus la creşterea suprafeţei agricole medii per exploataţie cu circa 28% (de la 3,45 ha în 2010 la 4,42 ha în anul 2020)”, arată INS.

Tendinţa de scădere a numărului de exploataţii agricole, în special a celor de dimensiuni foarte mici, s-a reflectat în structura exploataţiilor agricole prin reducerea ponderii exploataţiilor cu suprafaţă agricolă utilizată mai mică de 0,1 ha de la 10,3% în anul 2010 la 4,3% în anul 2020 şi creşterea ponderii exploataţiilor agricole are au utilizat suprafeţe mai mari de 10 ha de la 2,2% în anul 2010 la 4,2% în anul 2020.

Pe categorii de exploataţii agricole: suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploataţie agricolă fără personalitate juridică a fost de 2,73 ha, comparativ cu 1,95 ha în anul 2010; suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploataţie agricolă cu personalitate juridică a fost de 194,78 ha, comparativ cu 190,78 ha în anul 2010.

Numărul exploataţiilor agricole de dimensiuni mici, care au utilizat o suprafaţă agricolă de până la 1 hectar, s-a diminuat în anul 2020 faţă de anul 2010 cu 488.000 de exploataţii agricole, respectiv cu 24,2%. La scăderea numărului de exploataţii agricole de dimensiuni mici a contribuit în mare măsură numărul celor care au utilizat o suprafaţă agricolă mai mică de 0,1 ha.

Pe clase de mărime a suprafeţei agricole utilizată, în anul 2020, structura exploataţiilor agricole a fost diferită din punct de vedere al numărului acestora, comparativ cu structura din punct de vedere a suprafeţei agricole utilizată astfel: exploataţiile agricole sub 1 ha, deşi au reprezentat 54% din numărul total, au utilizat numai 4,6% din suprafaţa agricolă; exploataţiile agricole cu dimensiuni între 1 şi 5 ha au reprezentat 36,3% din numărul total şi au utilizat 18,2% din suprafaţa agricolă; exploataţiile agricole de dimensiuni mari, peste 50 ha, au avut o pondere foarte mică (circa 1%) în ceea ce priveşte numărul acestora, dar au utilizat 54% din suprafaţa agricolă.

O mare parte a suprafeţei agricole utilizată (44,6%) se află în proprietatea celor care o utilizează În anul 2020, din punct de vedere al modului de deţinere a suprafeţei agricole utilizată, suprafeţele în proprietate incluzând şi terenul comun (48,9%) şi cele luate în arendă (37,5%) au avut cele mai mari ponderi. În anul 2020, suprafaţa agricolă utilizată aflată în proprietatea exploataţiilor agricole fără personalitate juridică a reprezentat 37,9% din întreaga suprafaţă agricolă utilizată, în timp ce la exploataţiile agricole cu personalitate juridică aceasta a reprezentat 6,6%. 2. Utilizarea terenului

Conform rezultatelor provizorii ale Recensământului General Agricol runda 2020, suprafaţa agricolă utilizată a fost de 12.763.000 ha. În ultimii zece ani, de la Recensământul General Agricol din 2010, suprafaţa agricolă a scăzut cu 543.000 ha (4,1%). În anul 2020, terenul arabil şi culturile permanente au crescut cu 258.000 ha (3,1%), respectiv cu 32.000 (10,4%), în timp ce suprafaţa cu păşuni şi fâneţe s-a redus cu 783.000 ha (circa 17,4%) comparativ cu anul 2010.

În structura suprafeţei agricole, ponderea terenului arabil a fost de 67,2%, ceea ce indică o creştere de 4,7 puncte procentuale faţă de anul 2010, ponderea păşunilor şi fâneţelor a fost de 29,2% în scădere cu 4,7 puncte procentuale, în timp ce suprafaţa culturilor permanente a avut o pondere de 2,7%, în creştere cu 0,4 puncte procentuale.

Rezultatele provizorii ale Recensământului General Agricol 2020 arată că principalele culturi din teren arabil sunt: porumbul, grâul comun, floarea soarelui şi rapiţa, totalizând un procent de 73,1 % din terenul arabil faţă de circa 67,7% în anul 2010.

Citeşte şi Ministrul propus al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, avertizează: „Agricultura românească este o ameninţare pentru alte state”

Atât numărul exploataţiilor agricole cât şi suprafaţa agricolă utilizată sunt distribuite în conformitate cu specificul zonei. În macroregiunea doi sunt cele mai multe exploataţii agricole (31,8%) şi acestea utilizează cea mai mare suprafaţă agricolă (31,4%). Ca regiuni de dezvoltare, pe primele locuri, din punct de vedere al numărului exploataţiilor agricole, s-au situat regiunile Nord-Est şi Sud Muntenia, cu 20,5% şi respectiv 18,1%, iar din punct de vedere al suprafeţei agricole utilizate, regiunile Sud Muntenia (17,9%) şi Sud-Est (17%).

În anul 2020 efectivele de porcine şi bovine au scăzut cu 33,1%, respectiv cu 9,8%, iar cele de ovine şi caprine au crescut cu 15,8%, respectiv 3,5% faţă de cele înregistrate în anul 2010.

S-a constatat o concentrare a efectivelor de bovine în regiunile de dezvoltare Nord-Est (22,2%), Centru (21,8%) şi Nord-Vest (19,3%); la efectivele de porcine, s-au evidenţiat regiunile de dezvoltare Vest (26,1%), Nord-Vest (15,3%) şi Sud – Est (13,8%) cu cele mai mari efective de porcine; efectivele de ovine au fost preponderente în regiunile de dezvoltare Centru (20,3%), Nord-Vest (19,1%) şi Vest (16,5%).

Întrebat despre scăderea înregistrată la nivel de porcine, secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii, Aurel Simion, a afirmat că acestă evoluţie are mai multe cauze, printre care pesta porcină africană, precum şi „neglijenţa reproducţiei la porcine”. El a spus că anul acesta Ministerul Agriculturii a finanţat aproape un miliard de lei pentru reproducţia la porci.

 

 

DailyBusiness
Petrișor Peiu: Criza politică va continua până în 2028 sau până la alegeri anticipate. „Majoritățile nu mai pot fi construite în culise”
Spynews
Scandal la Evaluarea Națională. Ce s-a întâmplat după ce lucrările au fost predate. Dezvăluirile făcute de un profesor
Fanatik.ro
Decizie-șoc la FCSB: nu pleacă în cantonamentul din Olanda! Exclusiv
Capital.ro
IGSU lansează un avertisment pentru părinți. Greșeala care poate deveni fatală în zilele caniculare
Playtech.ro
Tot ce trebuie să știe românii de la 1 iulie 2026 despre salariul minim, amenzi si regulile pentru asigurarea medicală. Tabel explicativ
Adevarul
„Pe Instagram mă simt ultimul om”. Dezbaterea virală care scoate la iveală un fenomen îngrijorător: statutul social cumpărat pe datorie
wowbiz.ro
Afecțiunea de care suferă Cheloo. Rapperul a dezvăluit chiar el ce problemă are
Economica.net
Un nou model Dacia. Va fi electric şi nu e Spring
kanald.ro
Cod portocaliu și galben de vijelii și furtuni cu grindină! Județele vizate de avertizarea meteo imediată
iamsport.ro
A numit ”singura echipă care îi poate pune probleme Spaniei” la CM 2026: ”Ascultați ce vă spun!”
MediaFlux
PAPARAZZI Mirel Rădoi a lăsat fotbalul pentru un meci de padel cu fiul său și doi jucători de la Universitatea Craiova! După partidă, discuțiile au continuat acasă la antrenor FOTO și VIDEO
stirilekanald.ro
Sorin Grindeanu premier, în locul lui Veștea
Știi care sunt cele 7 aspecte care fac diferența atunci când alegi un salon de masaj în București?