Anul trecut, la noi s-au înregistrat cele mai puține nașteri din ultimii 100 de ani, sub 150.000, potrivit Institutului Național de Statistică, probleme demografice mari fiind şi în Italia. În schimb, românii sunt străinii din Italia care au făcut cei mai mulți copii în anul 2024, potrivit unei statistici dată publicității în peninsulă.
În timp ce alte state europene adoptă măsuri consistente pentru a încuraja natalitatea, de la alocații generoase, până la subvenții pentru locuințe și servicii de îngrijire a copiilor, România menține politici criticate drept ineficiente sau chiar descurajante. Un exemplu este obligativitatea plății contribuțiilor de sănătate pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului, situație percepută ca o povară suplimentară pentru tinerii părinți.
Românii sunt străinii din Italia care au făcut cei mai mulți copii în anul 2024, potrivit unei statistici dată publicității în peninsulă.
În privința numărului total de nașteri în 2024, cu cel puțin un părinte străin, pe primul loc se află cei născuți în cupluri în care cel puțin unul dintre părinți este român (10.532 născuți în 2024).
Sunt urmați de copiii cu cel puțin un părinte marocan (9.448) și albanez (9.115).
În 2024, în România, conform datelor Institutului Național de Statistică, prin serviciul Tempo, s-au născut 148.916 copii, iar numărul copiilor cu cel puțin un părinte român născuți în Italia ar reprezenta peste 7% din acest număr.
Anul 2024 este primul din ultimii 34 de ani când cifra nou-născuților din România scade sub 150 de mii. În comparație, în 1990 se nășteau 314.746 de copii. Prima dată când numărul a scăzut sub 200 de mii a fost în anul 2011, însă apoi numărul a crescut până la peste 219 de mii în anul 2019, urmând apoi o scădere de la an la an, până la recordul negativ de anul trecu.
Revenind la Italia, în ceea ce privește aceste trei naționalități, română, marocană și albaneză, în medie, aproximativ 60% dintre părinți sunt ambii străini, iar 40 % sunt într-un cuplu mixt.
”În special, examinând cetățenii individuale, cea mai mare pondere a nașterilor cu părinți care sunt ambii străini din numărul total de nașteri cu cel puțin un părinte străin este observată pentru cetățenia nigeriană (91,1 % din cazuri).
În ceea ce privește ponderea nașterilor în cupluri mixte, cel mai mare procent se înregistrează pentru cetățenia ucraineană (52,9%, din care 48,0% sunt formate din mamă ucraineană și tată italian). În ceea ce privește cuplurile mixte în care tatăl este străin, procentul cel mai ridicat este pentru cetățenia tunisiană (17,1%)„, se precizează în analiză.
Ponderea nașterilor din cupluri în care cel puțin un părinte este străin este mai mare în Centru-Nord, unde prezența străină este mai stabilă și mai înrădăcinată. În Nord, procentul nașterilor cu cel puțin un părinte străin din total este de 30,6% în 2024, în Centru este de 24%, deci peste valoarea națională (21,8%). În sud, în schimb, incidența este mult mai scăzută, de 9,3%.
Restrângând analiza doar la cei născuți din părinți care sunt amândoi străini, geografia rămâne similară. Ponderea nașterilor străine în 2024 este de 19,1% în nord și de 15,3% în centru. În sud, ponderea este de 5,7%, departe de valoarea națională de 13,7%.
Emilia-Romagna se confirmă ca fiind una dintre regiunile cu cea mai mare incidență a nașterilor străine în raport cu totalul (21,9%), urmată de Liguria (21,3%).
Datele preliminare ale Agenției Naționale de Statistică a Italiei (ISTAT) arată că rata natalității în 2024 a scăzut la cel mai mic nivel din întreaga istorie a observațiilor.
Potrivit ISTAT, în 2024, în Italia s-au înregistrat 369.944 de nașteri, cu 2,6% mai puține decât în anul precedent, transmite Știri.md cu referire la point.md.
Astfel, numărul mediu de copii pe femeie a ajuns la un minim istoric de 1,18, mai mic decât în 2023 (1,20), care deja era cel mai scăzut nivel din perspectivă demografică din istoria Italiei.
Conform datelor preliminare pentru perioada ianuarie–iulie 2025, natalitatea a scăzut cu aproximativ 13.000 de nașteri față de aceeași perioadă din 2024 (-6,3%). Coeficientul preliminar de natalitate pentru acest interval este de 1,13.
Tendința de scădere a natalității în Italia continuă neîntrerupt din 2008 și este legată atât de diminuarea dorinței cuplurilor de a avea copii, cât și de reducerea numărului de persoane aflate în perioada fertilă.
Declinul prelungit al natalității în Italia este considerat o problemă națională. În ciuda promisiunilor făcute de actualul prim-ministru Giorgia Meloni și de predecesorii săi de a aborda această situație, nimeni nu a reușit până acum să oprească această tendință.
Agenția Națională de Statistică a Italiei a prognozat anterior că populația activă a țării se va reduce cu mai mult de o cincime în următorii 25 de ani.
Anul trecut, la noi s-au înregistrat cele mai puține nașteri din ultimii 100 de ani, sub 150.000, potrivit Institutului Național de Statistică.
Dacă în 2022 în Uniunea Europeană în aproape 24,3% dintre gospodării există cel puțin un copil, un an mai târziu, procentul a scăzut la 23,8%. Iar în 2024, potrivit Eurostat, doar 23,6% dintre familiile europene au copii. Datele arată că aproape jumătate dintre familiile cu copii din Europa au unul singur, cele cu doi copii devin tot mai rare, iar cele cu trei sau mai mulți sunt aproape o excepție. Sociologii au o explicaţie.
Puțin peste 149.000 de copiii s-au născut în România în 2024, spun datele Institutului Național de Statistică (INS). Sunt cu aproximativ 5.000 de copii mai mult decât în 2023 – când a fost cel mai mic număr de nașteri din ultimii zece ani – dar încă prea puțini, spune specialiștii.
Județele care stau cel mai bine la natalitate sunt București, Iași, Cluj și Timiș, iar cele în care se nasc cei mai puțini copii, sub 2.000 lunar, sunt Tulcea, Caraș-Severin, Mehedinți și Covasna.
În aceste condiții, cred sociologii, vor apărea o serie de probleme pe piața muncii, unde vor exista din ce în ce mai puțini angajați, ceea ce ar duce la și mai multe presiuni asupra sistemului de pensii.