Dieta japoneză taie kilogramele ca o sabie de samurai şi te scapă de ficatul gras

Dieta japoneză nu doar că te ajută să slăbești, ci încetinește progresia bolii ficatului gras, potrivit ultimelor studii.

03 mai 2023, 19:03
Dieta japoneză taie kilogramele ca o sabie de samurai şi te scapă de ficatul gras

Dieta japoneză poate încetini progresia bolii ficatului gras, potrivit unui studiu. Un nou studiu a descoperit că respectarea unei diete în stil japonez poate ajuta persoanele cu boală hepatică grasă non-alcoolică (NAFLD) să încetinească progresia acesteia. Autorii studiului au urmărit dieta și progresia bolii a 136 de persoane cu NAFLD tratate la Spitalul Universitar Metropolitan Osaka din Japonia, scrie Medical News Today.

Cercetătorii au punctat dieta fiecărui individ în funcție de aderarea sa la indicele dietei japoneze cu 12 componente, sau mJDI12. Scorurile mJDI12 ridicate au fost asociate cu o încetinire a progresiei fibrozei hepatice care însoțește NAFLD.

Ce este dieta japoneză

Dieta japoneză constă din 12 alimente și grupuri de alimente:

– orez

– supa miso

– murături

– produse din soia

– legume verzi și galbene

– fructe

– fructe de mare

– ciuperci

– alge

– ceai verde

– cafea

– carne de vită și porc

În cadrul dietei japoneze, persoanele care au consumat mai multă soia, fructe de mare și alge marine s-au bucurat de cea mai semnificativă suprimare a progresiei fibrozei hepatice.

Cercetătorii au urmărit, de asemenea, efectul dietei asupra masei musculare și au descoperit că persoanele care au consumat mai multe produse din soia au construit o cantitate mai mare de masă musculară, pe lângă faptul că au rate scăzute de progresie a fibrozei.

Ce este boala ficatului gras non-alcoolic?

NAFLD este o afecțiune în mare parte fără simptome în care grăsimea se acumulează în ficat, care poate afecta funcția organului, deși nu îl dăunează direct.

Cu NAFLD, o persoană prezintă un risc mai mare de afecțiuni maligne non-hepatice, cum ar fi cancerul colorectal, boala cronică de rinichi, refluxul gastroesofagian, apneea obstructivă în somn, hipotiroidismul, parodontita, sindromul ovarian polichistic și problemele psihologice și ale hormonului de creștere.

Dr. Muhammad Nadeem Aslam, cercetător asistent în cadrul Departamentului de Patologie al Medicinei Michigan de la Universitatea din Michigan, care nu a fost implicat în studiu, a explicat pentru Medical News Today cum se dezvoltă boala:

„Utilizarea excesului de grăsime, în special a grăsimilor saturate, împreună cu carbohidrații procesați – fructoză, glucoză și zaharoză – și prea multe calorii duc la un dezechilibru între acumularea și degradarea grăsimilor în ficat, consecința fiind acumularea de grăsime în ficat”.

Alimentele periculoase

Michelle Routhenstein, dietetician pentru sănătatea inimii la EntirelyNourished.com, care nu a fost implicată în studiu, a spus: „Alimentele bogate în zaharuri rafinate sau grăsimi saturate, sare sau grăsimi, pot promova boala ficatului gras prin creșterea inflamației și a rezistenței la insulină și prin adăugarea unui stres oxidativ mai mare asupra organismului”.

„În timp ce infiltrarea grăsimilor este în general bine tolerată, acumularea în exces de lipide – inclusiv trigliceride, acizi grași liberi și colesterol – în ficat poate duce la stres celular cu generarea de specii reactive de oxigen”, a explicat dr. Aslam.

Exemplele de alimente care promovează NAFLD includ uleiuri hidrogenate, alimente prăjite, sucuri, sifon și alimente procesate, a menționat Routhenstein.

3 alimente din dieta japoneză

Cele mai influente trei alimente citate în studiu au propriile lor beneficii și au cel puțin un atribut: au un conținut scăzut de grăsimi.

„Soia, de exemplu, este bogată în fibre de proteine ​​vegetale, care au un conținut scăzut de grăsimi saturate”, a spus dr. Aslam.

Routhenstein a adăugat că soia este „asociată cu o masă musculară mai mare, având în vedere că este o proteină completă care conține toți aminoacizii esențiali pentru a susține crearea de proteine ​​musculare”.

„Fructele de mare (în principal pește) sunt bogate în acizi grași omega-3 și vitamine precum D și B2 (riboflavină). Peștele este, de asemenea, bogat în calciu și fosfor și este o sursă excelentă de minerale, cum ar fi fier, zinc, iod, magneziu și potasiu”, a spus dr. Aslam.

Routhenstein a vorbit despre proprietățile antiinflamatorii și antioxidante ale fructelor de mare pentru efectul potențial de supresie asupra progresiei fibrozei.

„Algele marine japoneze sunt bogate în polifenoli, vitamine și minerale. Majoritatea algelor comestibile conțin un set unic de nutrienți”, a adăugat dr. Aslam.

Dieta daneză te scapă de kilogramele în plus. Meniul complet pentru şapte zile, mare atenţie!

Dieta daneză te scapă de kilogramele în plus. Dieta daneza este bogată în proteine ​şi limitează cantitatea anumitor alimente (cum ar fi produsele lactate, cerealele şi fructele). Prin urmare, nu este echilibrată şi poate provoca diferite carenţe. Limitarea drastică a aportului de calorii privează organismul şi de substanţele hrănitoare esenţiale. Astfel, dieta daneză este una restrictivă și trebuie ținută un timp limitat. Cei care vor s-o urmeze trebuie să ceară și acordul medicului înainte să-i adopte principiile.

Citeşte şi: Dieta simplă care prelungește viața. Scade riscul de a dezvolta boli cardiovasculare cu 23%

Dieta daneză. Meniul complet pentru şapte zile

Respectați orele fixe de masă și nu mâncați nimic altceva decât alimentele din listă! Deși există mai multe variante ale dietei daneze, un exemplu de meniu pe zile arată în felul următor:

Ziua 1: Mic dejun: o ceaşcă de cafea îndulcită cu un cub de zahăr. Prânz: două ouă fierte, 400 grame de spanac şi o roşie. Cină: 200 de grame de friptură de vită şi o salată verde cu ulei şi zeamă de lămâie.

Ziua 2: Mic dejun: o ceaşcă de cafea îndulcită cu un cub de zahăr. Prânz: 250 de grame de şuncă şi un iaurt natural. Cină: 200 de grame de friptură de vită şi o salată verde cu ulei şi zeamă de lămâie.

Ziua 3: Mic dejun: o ceaşcă de cafea îndulcită cu un cub de zahăr, o felie de pâine prăjită. Prânz: două ouă fierte, o felie de şuncă şi o salată verde. Cină: o ţelină fiartă, o roşie şi un fruct proaspăt.

Ziua 4: Mic dejun: o ceaşcă de cafea îndulcită cu un cub de zahăr, o felie de pâine prăjită. Prânz: 200 de mililitri de suc de portocale şi un iaurt natural. Cină: un ou fiert, un morcov ras şi 250 de grame de brânză de vaci.

Ziua 5: Mic dejun: un morcov ras. Prânz: 200 de grame de cod fiert cu zeamă de lămâie şi o linguriţă de unt. Cină: 200 de grame de friptură de vită şi o ţelină rasă.

Ziua 6: Mic dejun: o ceaşcă de cafea îndulcită cu un cub de zahăr, o felie de pâine prăjită. Prânz: două ouă fierte şi un morcov ras. Cina: o friptură de pui şi o salată.

Ziua 7: Mic dejun: o ceaşcă de cafea. Prânz: nimic. Cină: 200 de grame de cotlet de miel şi un măr.

Citeşte şi: Dieta monahală a călugărilor de pe Muntele Athos. Vei slăbi mai ușor și mai sănătos

Dieta daneză a fost consacrată de câțiva medici din Danemarca și mai este denumită și dieta de spital daneză. Dieta daneză nu doar că îi ajută pe cei care o țin să piardă în greutate câteva kilograme bune în două săptămâni, dar accelerează metabolismul și îl face mai eficient, după cum afirmă promotorii ei. Este recomandată pentru cei care suferă de obezitate sau au o cantitate foarte mare de grăsime abdominală de care vor să scape. Dieta daneză, spre deosebire de alte regimuri, vă ajută să slăbiți targetat, pe zona abdomenului.

Citeşte şi: Dieta militară, cunoscută și ca dieta soldatului, te poate scăpa de kilogramele în plus într-o săptămână