DIICOT: 29 de percheziţii pentru prinderea membrilor unei grupări care falsifica acte şi monede

Ancheta vizează persoane suspectate că făceau parte dintr-o grupare specializată în săvârşirea infracţiunilor de falsificare şi punere în circulaţie de bancnote false româneşti şi străine, fals în înscrisuri oficiale şi sub semnătură privată, uz de fals şi înşelăciune, potrivit Mediafax.

La cele 29 de percheziţii participă poliţişti din cadrul BCCO Braşov, BCCO Craiova, BCCO Iaşi, BCCO Bacău, SCCO Mehedinţi, SCCO Gorj, IPJ Braşov şi procurori ai DIICOT – ST Braşov.

Cele mai multe percheziţii au loc în Braşov, respectiv 24.

Iniţial, activitatea infracţională a celor cinci suspecţi vizaţi a avut drept scop obţinerea de beneficii financiare substanţiale din falsificarea şi punerea în circulaţie de monedă românească şi valută.

Alte articole

Ministrul Justiției respinge negocierile politice privind viitorii șefi ai DNA și DIICOT. Încurajează toţi procurorii cu ”viziune managerială” să se înscrie la concurs

EXCLUSIV Noi dezvăluiri-bombă despre cei care reclamă ”capturarea” justiției. Procuroarea lider al revoluționarilor reziști care vor să acapareze sistemul judiciar, reclamată pentru abateri grave, inclusiv sprijinirea traficanților de droguri dornici de pedepse mai blânde! Acuzațiile aduse ”trompetei” care pozează în mimoză nevinovată și la job, și pe Facebook

Prin extinderea cercetărilor, au rezultat indicii că unul dintre suspecţi a falsificat, prin utilizarea unui număr de 377 de identităţi fictive, acte de identificare (cărţi de identitate şi permise de conducere) precum şi contracte de vânzare-cumpărare sau de închiriere. Acelaşi suspect este bănuit că a confecţionat acte de identificare false – cărţi de identitate şi permise de conducere, pentru 22 de persoane date în urmărire generală sau împotriva cărora au fost emise mandate europene de arestare ori aflate în curs de cercetare penală sau având documentele reţinute sau suspendate de autorităţi, cunoscând situaţia în care se aflau acestea, activitate de natură să îngreuneze depistarea acestora sau urmărirea penală.

Documentele false au fost folosite pentru inducerea în eroare a operatorilor de telefonie mobilă şi a reprezentanţilor de vânzări în vederea achiziţionării de pachete de servicii incluzând telefoane de lux.