DIICOT: 29 de percheziţii pentru prinderea membrilor unei grupări care falsifica acte şi monede

Ancheta vizează persoane suspectate că făceau parte dintr-o grupare specializată în săvârşirea infracţiunilor de falsificare şi punere în circulaţie de bancnote false româneşti şi străine, fals în înscrisuri oficiale şi sub semnătură privată, uz de fals şi înşelăciune, potrivit Mediafax.

La cele 29 de percheziţii participă poliţişti din cadrul BCCO Braşov, BCCO Craiova, BCCO Iaşi, BCCO Bacău, SCCO Mehedinţi, SCCO Gorj, IPJ Braşov şi procurori ai DIICOT – ST Braşov.

Cele mai multe percheziţii au loc în Braşov, respectiv 24.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Iniţial, activitatea infracţională a celor cinci suspecţi vizaţi a avut drept scop obţinerea de beneficii financiare substanţiale din falsificarea şi punerea în circulaţie de monedă românească şi valută.

Alte articole

Curtea de Apel București judecă joi contestația DIICOT în cazul azilelor ilegale din Bihor. Procurorii cer arestarea preventivă a lui Viorel Pașca și a unei părți a familiei lui

Șefa Parchetului General, reacție fermă la presiunile publice asupra DIICOT în cazul azilelor din Bihor: ”Procurorii nu răspund în fața curentelor de opinie, a intereselor politice sau a campaniilor mediatice”

Prin extinderea cercetărilor, au rezultat indicii că unul dintre suspecţi a falsificat, prin utilizarea unui număr de 377 de identităţi fictive, acte de identificare (cărţi de identitate şi permise de conducere) precum şi contracte de vânzare-cumpărare sau de închiriere. Acelaşi suspect este bănuit că a confecţionat acte de identificare false – cărţi de identitate şi permise de conducere, pentru 22 de persoane date în urmărire generală sau împotriva cărora au fost emise mandate europene de arestare ori aflate în curs de cercetare penală sau având documentele reţinute sau suspendate de autorităţi, cunoscând situaţia în care se aflau acestea, activitate de natură să îngreuneze depistarea acestora sau urmărirea penală.

Documentele false au fost folosite pentru inducerea în eroare a operatorilor de telefonie mobilă şi a reprezentanţilor de vânzări în vederea achiziţionării de pachete de servicii incluzând telefoane de lux.