DIICOT cere modificarea Cpp privind neconstituţionalitatea sintagmei „infracţiune de trafic de stupefiante”

„Am luat act de decizia Curții Constituționale din data de 16.07.2015, care este definitivă și general obligatorie. Remarcăm că este prima dată când se declară neconstituțională o sintagmă dintr-un articol de lege, respectiv sintagma — «o infracțiune de trafic de stupefiante»”, declară DIICOT, într-un comunicat.

CITEŞTE ŞI: Senatul adoptă amendamentul la Codul Penal: Arestări preventive doar „dacă există probe sau indicii temeinice”

Potrivit DIICOT, decizia nu este de natură să influențeze luarea măsurilor preventive în cazul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri, întrucât există dispozițiile alternative ale aceluiași articol referitoare la pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare prevăzută de lege pentru ca aceste măsuri să poată fi dispuse de către judecătorul de drepturi și libertăți.

Curtea Constituțională a României a decis joi că luarea măsurii preventive pentru „o infracțiune de trafic de stupefiante”, așa cum apare în art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală, este neconstituțională, deoarece infracțiunea de trafic de stupefiante nu este reglementată în legislația penală română.

Alte articole

Ce este confiscarea specială a averii, se aplică din această săptămână. Codul Penal a fost modificat

Guvernul Bolojan interzice angajările în acest domeniu. Devine lege în toată România, cu închisoare între 2 și 7 ani

Plenul CCR a luat în dezbatere joi o excepție de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 223 alin. (2) din Cpp, care au următorul cuprins: „Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”.

În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, CCR a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „o infracțiune de trafic de stupefiante” din cuprinsul dispozițiilor art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală este neconstituțională.

CCR a reținut că măsura arestării preventive, prevăzută la art. 223 — 240 din Codul de procedură penală, este o măsură preventivă privativă de libertate, a cărei esență o reprezintă restrângerea libertății individuale, prevăzute la art. 23 din Constituție, și executarea ei într-un centru de detenție.

Reglementarea de către legiuitor a acestei măsuri nu se poate realiza decât cu asigurarea tuturor garanțiilor specifice dreptului la un proces echitabil, prevăzut la art. 21 alin. (3) din Constituție, precum și a standardelor de calitate a legii, respectiv claritatea și previzibilitatea, consacrate de art.1 alin. (5) din Constituție, precum și de principiul legalității procesului penal, prevăzut la art. 2 din Codul de procedură penală.

„Or, în condițiile în care infracțiunea de trafic de stupefiante nu este reglementată în legislația penală română, nici în cuprinsul Codului penal, nici în cuprinsul unei legi speciale, enumerarea sa printre infracțiunile pentru care poate fi luată măsura arestării preventive este neconstituțională”, susține CCR.