Dîncu, despre cazul Berevoieşti: România trebuie conectată cât mai puternic la Europa şi la o nouă mentalitate

„Ne-am obișnuit cu abuzurile, oamenii de foarte multe ori, cred, în anumite zone, s-au obișnuit cu asta. Din păcate, după 25 de ani ne-am pierdut empatia, iubirea față de semeni, solidaritatea cu ceilalți. Poate, câteodată, reacționează și frica (…). România trebuie conectată cât mai puternic la Europa, conectată cât mai mult la o mentalitate pentru un alt secol și asta înseamnă școală, asta înseamnă colectivitate pentru că sigur satul acela era izolat (…), pentru că la capete din astea de lume se pot petrece asemenea atrocități. Este regretabil că se întâmplă asta și este rușine pentru noi. Cred că trebuie să revenim la un model social și la construcția unui model social, fie că suntem de stânga, că suntem de dreapta. Sunt niște lucruri necesare în România, trebuie să le facem și le-am început în acest Guvern, dar nu o să putem face noi totul. Trebuie, în primul rând, să ne uităm ce putem face pentru cei mai săraci oameni (…) Trebuie să vedem care sunt cele mai bune metode pentru fiecare grup în parte, să vedem, de exemplu, cum putem folosi de la fondurile europene la banii noștri cele 47 de măsuri sociale pe care le-am lansat în pachetul anti-sărăcie”, a spus Vasile Dîncu conform Agerpres.

Citeşte şi: Percheziţii în Argeş la traficanţii de persoane. Victimele erau lovite, înfometate şi abuzate sexual

El s-a arătat interesat de rezultatul anchetei, adăugând că dacă se va dovedi că vecinii traficanților din Berevoiești știau și nu au sesizat faptele ar însemna societatea s-a pierdut în discuții și sloganuri două decenii și jumătate.

„Sigur că anchetatorii o să vadă și o să cuantifice poate și această culpă colectivă, dacă există o culpă colectivă. Cu siguranță cineva a văzut, este imposibil ca timp de 12 ani sau chiar 2 — 3 ani să nu observi ce se întâmplă în curtea vecinului (…). Este grav că acești oameni nu au sesizat, dacă au văzut. (…) Sunt curios și eu de rezultatele acestei anchete, pentru că este un caz, într-adevăr, care ar trebui să ne pună pe gânduri pe toți — nu vorbesc numai de politicieni care temporar lucrăm în administrație, dar chiar tot ceea ce înseamnă societatea românească — pentru că ne-am pierdut în bătălii politice, ne-am pierdut în discuții și sloganuri ani de zile, timp de două decenii și jumătate și la 80 de kilometri de București nu putem observa că se întâmplă asemenea lucruri. Cu siguranță că drame de un fel sau altul, poate asemănătoare sau de același fel se întâmplă și în alte comunități, mă gândesc la cele foarte sărace, unde există foarte puțin sprijin pentru individ”, a mai spus Dîncu.

Alte articole

EXCLUSIV Noi dezvăluiri-bombă despre cei care reclamă ”capturarea” justiției. Procuroarea lider al revoluționarilor reziști care vor să acapareze sistemul judiciar, reclamată pentru abateri grave, inclusiv sprijinirea traficanților de droguri dornici de pedepse mai blânde! Acuzațiile aduse ”trompetei” care pozează în mimoză nevinovată și la job, și pe Facebook

19 rețineri, mașini de lux, bani și arme confiscate după o operațiune DIICOT cu sprijin european la Iași

Procurorii DIICOT au găsit, în urma perchezițiilor efectuate miercuri la traficanți de persoane din localitatea Berevoești, județul Argeș, cinci victime legate în lanțuri, dintre care doi minori cu vârste cuprinse între 10 și 12 ani.

Potrivit DIICOT, începând cu anul 2008, s-au constituit mai multe grupuri infracționale structurate pe baza relațiilor de familie, care au recrutat aproximativ 40 de persoane minore și majore, prin constrângere, inducere în eroare, răpire sau profitând de starea de vădită vulnerabilitate în care se aflau acestea (persoane minore, persoane cu dizabilități fizice sau psihice, cu situații materiale precare), în scopul exploatării prin supunerea la executarea de munci și îndeplinirea de servicii în mod forțat și prin obligarea la practicarea cerșetoriei, prin procedee care au adus victimele în stare de aservire și de lipsire de libertate.

În unele cazuri, victimele erau răpite din locuri publice (de lângă biserici, gări și autogări) sau chiar din propriile locuințe și ulterior transportate la domiciliile membrilor grupărilor, unde erau forțate să efectueze zilnic diverse munci și activități atât în gospodăriile suspecților, cât și în proximitatea localității.