Distribuitorii farmaceutici români, printre cei mai mari exportatori de medicamente în 2012

Astfel, Mediplus, parte a grupului A&D Pharma, se află pe primul loc în ierahia exportatorilor români de medicamente, urmat de fabrica Europharm Braşov a britanicilor de la GSK, care ar putea fi închisă dacă nu se găseşte un cumpărător, şi de Polisano, distribuitor deinut de omul de afaceri sibian Ilie Vonica.

Extinzând clasamentul, pe locul patru se regăseşte compania TMF Management, reprezentantul fiscal al producătorului de generice Sandoz, al elveţienilor de la Novartis, care deţine două unităţi de producţie de antibiotice la Târgu Mureş, şi pe cinci firma Picara Trading din Bucureşti. Aceasta din urmă, înfiinţată în 2005 şi deţinută de Cristina Păun şi Răzvan Andrei Picu, figurează cu o autorizaţie din partea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM) de fabricaţie parţială (ambalare şi etichetare), inclusiv pentru medicamente care deţin autorizaţie pentru import paralel/distribuţie paralelă în state ale UE.

În eşalonul 6-10, se regăsesc în ordine Vileus Med-Com, GlaxoSmithKline (GSK), SDS Inter Pharma, Farmexim, controlat de omul de afaceri Ovidiu Buluc, şi producătorul de soluţii perfuzabile Infomed Fluids Bucureşti, reprezentanţa din România a firmei italiene ACS Dobfar.

Vileus Med-Com Piteşti are ca acţionar unic pe Gabriel Radu George şi în 2012 a raportat o cifră de afaceri de 2,4 ori mai mare faţă de 2011, de 169 milioane lei, şi un profit net în creştere de 3,7 ori, de 13,6 milioane lei, iar SDS Inter Pharma, înfiinţată în 2010 şi deţinută de doi cetăţeni britanici, Salman Ummar (55,2%) şi Aziz Imran (44,8%), şi-a dublat afacerile, la 85 milioane lei, şi a obţinut un profit net de patru ori mai mare, de 2,3 milioane lei. Cele două firme au ca obiect de activitate comerţul cu produse farmaceutice.

Alte articole

Se scumpesc alimentele, primul efect al scumpirii gazelor

Aproape un milion de pensionari se află în pragul sărăciei. Statistica sumbră a guvernării „pe austeritate”

Mediplus este cel mai mare distribuitor român de medicamente, cu afaceri de peste 700 milioane euro anul trecut, Polisano ocupă locul al treilea, cu circa 300 milioane euro, iar Farmexim, controlat de omul de afaceri Ovidiu Buluc, se regăseşte pe locul patru, cu 285 milioane euro.

Exporturile de medicamente s-au situat anul trecut la 882 milioane euro, din care, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), exporturile producătorilor români de medicamente se situează la peste 200 milioane euro, cu o creştere anuală de 10%. Printre producătorii farmaceutici din România care efectuează exporturi se numără Europharm, Sandoz, Infomed Fluids, Actavis, Terapia şi Antibiotice Iaşi.

Restul de aproape 700 de milioane euro se împart între exporturile paralele şi exporturile realizate de companiile din România care sunt hub-uri comerciale pentru regiunea Europei Centrale şi de Est, precum Actavis.

Exporturile paralele de medicamente au luat amploare în ultimii ani, fiind o sursă importantă de câştig, dar şi o soluţie pentru supravieţuire a companiilor de profil, în condiţiile în care plăţile pentru livrările pe piaţa locală se fac şi la un an, iar preţul medicamentelor este cel mai mic din Europa. În cazul exportului paralel, care vizează în special produsele scumpe, originale şi aflate pe lista de compensate şi gratuite, plăţile se fac imediat şi cash. Exporturile paralele sunt estimate la circa 15-20% din piaţa locală de medicamente originale, respectiv 500 milioane euro.

Potrivit datelor ANMDM trasmise MEDIAFAX, Germania, Marea Britanie, Suedia şi Danemarca au fost anul trecut principalele destinaţii pentru exporturile paralele de medicamente din România, cele mai multe solicitări fiind pentru antineoplazice (oncologice), cardiovasculare, produse pentru sistemul nervos şi pentru cel respirator.

De altfel, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), Germania a fost anul trecut cea mai mare destinaţie pentru exporturile de medicamente din România, valoarea livrărilor ridicându-se la peste 250 milioane euro. Aceasta este urmată de Marea Britanie, unde au ajuns produse farmaceutice de peste 110 milioane euro, Rusia – 88 milioane euro, Franţa – 65 milioane euro şi Danemarca – 63 milioane euro. Alte pieţe mari au fost şi Ucraina – 44 milioane euro, Belgia – 34,4 milioane euro, Bulgaria – 29 milioane euro, Olanda – 22,3 milioane euro şi Polonia – 18 milioane euro.

„Se ştie că «exportul paralel» reprezintă de fapt un comerţ intracomunitar desfăşurat în spaţiul UE, asupra căruia, chiar dacă nu se poate interveni, ar fi de dorit ca autorităţile în domeniu să cunoască adevărata dimensiune a fenomenului. Este motivul pentru care ANMDM şi-a perfecţionat în 2012 baza de date cu privire la notificările primite din partea celorlalte autorităţi competente în domeniu din UE”, au explicat oficialii ANMDM.

În 2012 autorităţile din statele membre UE au transmis notificări către ANMDM pentru 554 de medicamente pentru a fi exportate, în creştere cu 73% faţă de anul anterior şi de circa 14 ori comparativ cu 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană. În 2011, agenţia de reglementare în domeniu a primit 320 de solicitări, iar în 2007 doar 43.

Piaţa farmaceutică românească, care cuprinde medicamentele cu prescripţie originale sau generice şi medicamentele eliberate fără prescripţie, s-a situat anul trecut la 2,63 miliarde euro, în creştere cu 3,1% faţă de 2011, potrivit datelor companiei de analiză şi studii de piaţă Cegedim Romania, care estimează un avans de doar 0,7% în acest an.