Decizie istorică! DNA acuzată de Tribunalul Bucureşti ca i-a încălcat dreptul la un proces echitabil şi prezumţia de nevinovăţie procurorului Liviu Tudose! Pentru linşajul regizat de DNA-ul condus atunci de Kovesi, acum instituția e obligată de instanţă să-i plătească acestuia daune morale o sumă uriaşă!

Judecătorii recunosc, fără dar şi poate, abuzurile procurorilor anticorupţie prin care încercau să influenţeze decizii în dosare controversate. Direcţia Naţională Anticorupţie i-a încălcat dreptul la imagine, la un proces echitabil, precum şi prezumţia de nevinovăţie procurorului Liviu Tudose, fostul șef al Parchetului Curții de Apel Ploiești. Tribunalul Bucureşti a decis că procurorii anticorupţie nu au păstrat în siguranţă date din dosarul lui Tudose şi au făcut posibilă "scurgerea" către presă a unor informaţii care "induceau nu doar ideea de vinovăție, dar si aceea a unei arestări sigure".

11 ian. 2022, 09:24
Decizie istorică! DNA acuzată de Tribunalul Bucureşti ca i-a încălcat dreptul la un proces echitabil şi prezumţia de nevinovăţie procurorului Liviu Tudose! Pentru linşajul regizat de DNA-ul condus atunci de Kovesi, acum instituția e obligată de instanţă să-i plătească acestuia daune morale o sumă uriaşă!

DNA i-a încălcat prezumţia de nevinovăţie procurorului Liviu Tudose, în momentul în care a „scurs” către presă informaţii din dosarul fostului şef al Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, încă dinainte de a fi reţinut şi chiar audiat, scrie Lumea Justiţiei.  Decizia este una istorică cu atât mai mult cu cât în acea perioada DNA-ul condus de Kovesi a avut n România imaginea unei instituţii „icoană” căreia nimeni şi nimic nu-i poate contesta deciziile şi măsurile. Ani de zile, DNA-ul aproape substituise rolul judecătorilor și dădea verdicte „pe surse” încă de când începeau anchetarea diverselor ținte. Acum însă judecătorii pot devoala filmul și metodele linșajului prin care diverse personaje ajungeau pur și simplu sa fie ridicate de pe strada de către procurorii DNA. Asa cum se poate observa și in cazul de faţă al procurorului Liviu Tudose este nevoie de ani multi de lupte în instanţă pentru a şterge, nu ştim dacă definitiv, stigmatul de „infractor” cu care DNA-ul a aruncat atât de usor asupra sa.

În 24 noiembrie 2021, Tribunalul Bucureşti a hotărât că DNA trebuie să-i plătească lui Liviu Tudose daune morale în valoare de 25.000 lei, reprezentând prejudiciul cauzat prin emiterea comunicatelor şi a informaţiilor privind dosarul fabricat de procurorii Lucian Onea şi Cerasela Raileanu de la DNA Ploieşti, prin care a fost trimis în judecată pentru infracţiuni de luare de mită şi folosire, în mod direct sau indirect, de informaţii nedestinate publicităţii ori permiterea unor persoane neautorizate să aibă acces la acestea.

În ciuda infracţiunilor grave de care DNA îl acuza, procurorul Liviu Tudose a fost achitat definitiv de instanţă. Fostul şef al Parchetului Curţii de Apel Ploieşti ceruse suma de un milion de lei pentru drept daune morale.

Liviu Tudose a acuzat că procurorii anticorupţie i-au încălcat prezumţia de nevinovăţie, dreptul la imagine şi dreptul la viaţă privată, prin comunicatele oficiale şi informaţiile defăimătoare oferite în mod abuziv jurnaliştilor, ceea ce a dus la dus la un linşaj mediatic, notează sursa citată.

Judecătorul Viorel Georgeana de la Tribunalul Bucureşti a decis că în spaţiul public au fost „scurse” de la DNA informaţii care dădeau ca sigure reţinerea şi arestarea lui Liviu Tudose, înainte ca acesta să fie audiat, informaţii ce induceau ideea de vinovăţie.

„Tribunalul reţine ca fapta ilicită imputată pârâtei DNA constă în divulgarea unor probe dintr-un dosar penal aflat în faza de urmărire penală la această instituţie”, a precizat judecătorul Viorel Georgeana în sentinţa prin care a obligat DNA la plata unor daune morale către Liviu Tudose.

Citeşte şi: Magistratul Liviu Tudose a povestit în Comisia Juridică ororile la care a fost supus de DNA Ploieşti: „Desfiinţarea SIIJ are ca scop acoperirea mizeriilor şi abuzurilor comise”

DNA i-a încălcat prezumţia de nevinovăţie procurorului Liviu Tudose. Decizia Tribunalului Bucureşti prin care este desfiinţată „fabricarea” unui dosar

De asemenea, instanţa a subliniat că DNA avea obligaţia de a păstra în siguranţă datele privind dosarul lui Liviu Tudose, dar scurgerea de informaţii în presă a avut drept consecinţă vătămarea dreptului la propria imagine, dreptului la un proces echitabil şi prezumţia de nevinovăție.

“Tribunalul, faţă de aspectele evocate mai sus, constată că încă înainte ca reclamantul să fie audiat la respectiva unitate de parchet, înainte de a afla acuzaţiile în integralitatea lor şi de a se putea apăra prin aceasta audiere, în spaţiul public s-au dat ca certe reţinerea şi chiar arestarea lui cu precizarea ca acest lucru va surveni ca urmarea a comiterii infracţiunilor relatate în comunicatul de presa nr. 336/VHI/3, prin referirea la ‘un magistrat’.

Tribunalul reţine ca fiind întemeiate argumentele reclamantului, în sensul că informaţiile care au ajuns în spaţiul public induceau publicului nu doar ideea de vinovăţie, dar şi pe aceea a unei arestări sigure (chiar înainte de reţinerea şi de audierea obligatorie în acel moment, potrivit codului de procedura penală), ştiut fiind faptul că reţinerea este o etapă premergătoare obligatorie arestării şi decizia privind o asemenea măsura nu poate fi luată decât după audierea obligatorie a persoanei cercetate, prin aprecierea coroborată a probelor din dosar”, a precizat judecătorul Tribunalului Bucureşti.

Citeşte şi: Fostul procuror Liviu Tudose, scrisoare deschisă către Stelian Ion, noul ministru al Justiţiei: „Graba de a desfiinţa SIIJ demonstrează că aveţi misiunea de a pune batista pe ţambalul abuzurilor”

Aceeaşi instanţă a amintit că în aceeaşi zi „presa menţiona că a ajuns la DNA Ploieşti pentru audiere şi făcea referire la faptul ca ‘exista deja aviz pentru reţinere de la CSM’, sugerând, fără nicio îndoială, că retinerea lui este sigură, cu toate că nici la acea ora reclamantul nu fusese încă chemat la sediul DNA, cu atât mai puţin audiat; mai mult decât atât, ziariştii prezentau în articole detalii despre noile acuzaţii ce urmau a i se aduce şi despre care nu cunoştea aproape nimic, indicând ca izvor al acestora ‘surse judiciare’. Tribunalul constata ca aceste aspecte au fost probate de catre reclamant, prin înscrisurile (exemple articole) anexate cererii”.

„Tribunalul reţine ca fapta ilicită imputată pârâtei DNA constă în divulgarea unor probe dintr-un dosar penal aflat în faza de urmărire penala la aceasta instituție”, aşa cum reiese din decizia pronunţată de Tribunalul București.

Instanţa mai subliniază ca respectarea obligaţiei de asigurare a secretului probelor în timpul anchetei penale, ca excepţie de la principiul universal al liberului acces la informaţiile de interes public, are drept scop protejarea unor importante drepturi universale ale celor implicaţi în astfel de cercetări, precum dreptul la viaţă privată (art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului), dreptul la propria imagine (prin raportare la dreptul la libertatea de exprimare prevazut de art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului), dreptul la un proces echitabil si prezumția de nevinovăție (art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului).

Tribunalul Bucureşti: Scurgerea de informaţii către presă a unor probe din dosare aflate în faza de urmărire penală, o ingerinţă

Tribunalul reţine că ‘scurgerea’ către presa a unor probe din dosare în timpul urmăririi penale, o faza nepublică a procedurii penale, constituie o ingerinţă în dreptul reclamantului la respectarea vieţii sale private în contextul în care respectivele înregistrări erau realizate în afara atribuțiilor publice ale reclamantului și ofereau detalii despre activitățile reclamantului și familiei acestuia și îl puneau într-o lumina defavorabilă, creând impresia ca acesta a săvârşit fapte penale anterior emiterii rechizitoriului şi pronunţării unei hotărâri judecătoreşti pe fondul cauzei.

Instanţa a apreciat că ca suma de 1.000.000 lei cerută de Liviu Tudose ca fiind nejustificată şi exagerată raportat la prejudiciul suferit, motiv pentru care magistraţii cu considerat că suma de 25.000 este una „proporţională şi echitabilă prejudiciului suferit de reclamant”.

Citeşte INTEGRAL sentinţa Tribunalului Bucureşti în dosarul lui procurorului Liviu Tudose

Citeşte şi: EXCLUSIV Victor Ponta, despre scandalul Djokovic: „Imaginaţi-vă că era vorba de Halep. Ar fi sunat Iohannis de pe pârtie la premierul Australiei?”


loading...
Partenerii noștri