Dobânzile pe care le plătește România reprezintă 10% din veniturile statului și 3% din PIB. Economiștii trag un semnal puternic de alarmă: „Amenință stabilitatea financiară a statului”

România are o datorie care se apropie de 59% din PIB iar cheltuielile cu dobânzile au trecut de pragul de 3% din PIB. În acest context, economistul Adrian Vasilescu este de părere că presiunile bugetare vor putea să amenințe stabilitatea financiară a statului român.

România plătește dobânzi de aproape 10% din PIB

O analiză Profit.ro arată că, în anul 2026, România va aloca 9,6% din totalul veniturilor sale numai pentru a acoperi dobânzile, ceea ce ar reprezenta un record european. S-ar depăși, astfel, situația unor țări cu datorii nominale mult mai mari, ca Grecia sau Ungaria.

Citește și : Au furat curent! Ministrul Energiei trimite Corpul de Control la Hidroelectrica, după dezvăluirile legate de pilele de partid scutite de plata facturilor

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

România este țara cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Estimările pentru 2025 sunt de 8,4% din PIB, după ce anul 2024 a fost încheiat cu un deficit de 9,3%. În același timp, creșterea economică este una destul de slabă, de numai 0,6%.

Alte articole

Românii au economii record în bănci. Depozitele continuă să crească, în ciuda ofertelor mai atractive de la stat. Topul celor mai bune dobânzi

Florin Cîțu spune că România are cea mai mică îndatorare a sectorului privat din UE: ”Sub Polonia, sub Lituania, sub Bulgaria”

În același timp, există neconcordanțe între calculele realizate de Ministerul Finanțelor și cele ale Comisiei Europene privind costul dobânzilor. În timp ce Comisia Europeană estimează plăți de 59,5 miliarde de lei cifra ar fi una mult mai mare.

Guvernul a adoptat în vara lui 2025 măsuri economice bazate pe majorări de taxe, ce au avut ca scop imediat evitarea suspendării fondurilor europene și activării procedurii de deficit excesiv.

Un plan fiscal pe șapte ani, ce a fost agreat cu Comisia Europeană, vizează aducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB, însă implementarea sa va fi marcată de măsuri dure și de îmbunătățirea colectării veniturilor la buget. România se află mult sub media UE, cu o rată de colectare de numai 32%.

Citește și : Vicepremierul Tanczos Barna vrea „extirparea” anumitor companii de stat: „Companiile care trag în jos trebuie eliminate din peisajul economic”

Astfel, fără reforme structurale implementate rapid și fără o colaborare eficientă cu Comisia Europeană, România riscă să intre într-o criză economică severă, ceea ce pune în pericol stabilitatea macroeconomică pe termen lung.