DOCUMENT Motivarea hotărârii Curții de Apel București în cazul Călin Georgescu împotriva BEC

Curtea de Apel București a publicat miercuri, 8 ianuarie, motivarea deciziei în cazul contestării legalității deciziilor Biroului Electoral Central de către candidatul independent la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu.

Motivarea hotărârii Curții de Apel București în cazul Călin Georgescu

Curtea de Apel București a abordat, în motivarea sa, mai multe aspecte legate de legalitatea deciziilor emise de BEC pe 6 și 7 decembrie 2024, privind încetarea operațiunilor de votare și pregătirii votării, încetarea activității BEC și a birourilor electorale județene, precum și privind modificările referitoare la indemnizațiile pentru membrii birourilor electorale.

• Publicarea deciziilor BEC în Monitorul Oficial

Referitor la criticile privind lipsa publicării deciziilor BEC în Monitorul Oficial, instanța a subliniat: „Potrivit art. 17 alin. (3) din Legea nr. 370/2004, deciziile adoptate de Biroul Electoral Central se aduc la cunoștința publică prin afișarea pe pagina proprie de internet. […] Publicarea în Monitorul Oficial nu era necesară, aceste decizii adresându-se unor destinatari strict determinați.”

Alte articole

Un an de la turul întâi al alegerilor prezidențiale, câștigat de Călin Georgescu. Momentul care a schimbat pentru totdeauna istoria României

Decizie crucială în dosarul în care Călin Georgescu este acuzat de propagandă legionară. Ar putea sta până la 5 ani în spatele gratiilor

Curtea a concluzionat că nepublicarea deciziilor BEC în Monitorul Oficial nu afectează legalitatea acestora.

Citește și : VIDEO George Simion, indicații pentru manifestanții așteptați la Marele Protest Național din 12 ianuarie: „Singurul simbol acceptat la proteste este tricolorul românesc”

• Emiterea deciziei nr. 230D înainte de publicarea hotărârii CCR nr. 32

Instanța a analizat momentul emiterii deciziei BEC nr. 230D/06.12.2024, constatând că aceasta s-a realizat în baza soluției definitive și obligatorii pronunțate de CCR: „Emiterea deciziei nr. 230D/06.12.2024 s-a realizat de Biroul Electoral Central în baza comunicatului publicat de Curtea Constituțională, soluția fiind definitivă și obligatorie conform art. 147 din Constituție. Considerentele hotărârii CCR nu afectează caracterul obligatoriu al dispozitivului soluției.”

• Competența BEC de a emite deciziile contestate

Curtea a concluzionat că BEC a acționat în limitele atribuțiilor sale legale, stabilite prin Legea nr. 370/2004, și că adoptarea acestor decizii a fost necesară pentru punerea în aplicare a hotărârii CCR: „Biroul Electoral Central a emis deciziile contestate în acord cu atribuțiile sale, având ca scop asigurarea efectivității dispozițiilor obligatorii ale Curții Constituționale.”

• Respectarea principiilor constituționale și a drepturilor fundamentale

Contestatarii au susținut că deciziile BEC au încălcat drepturile fundamentale, inclusiv dreptul de a vota și dreptul de a fi ales. Curtea a respins aceste argumente, concluzionând că deciziile adoptate de BEC au avut ca unic scop implementarea hotărârii CCR nr. 32/06.12.2024: „Măsurile tehnice adoptate de BEC nu sunt de natură să aducă atingere drepturilor fundamentale. Acestea au fost necesare pentru punerea în aplicare a hotărârii CCR, în conformitate cu prevederile legale aplicabile.”

Citește și : Prima sedință a Coaliţiei de guvernare din acest an. Alegerile prezidenţiale, pe 4/18 mai 2025, Crin Antonescu rămâne candidatul Coaliţiei UPDATE

• Obligația Guvernului de a emite un nou calendar electoral

Referitor la solicitarea ca Guvernul să stabilească un nou calendar electoral, Curtea a considerat că această cerere este neîntemeiată: „Curtea Constituțională a dispus anularea procesului electoral și stabilirea unui nou calendar. Guvernul nu putea emite o hotărâre de organizare a turului al doilea de scrutin, întrucât procesul electoral fusese anulat în integralitate.”

Pe baza acestor considerente, Curtea de Apel București a respins cererea ce a fost formulată de Călin Georgescu și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, considerând că deciziile BEC au fost emise în limitele competențelor legale și că acțiunile autorităților nu au încălcat drepturile fundamentale ale omului.