„Solicitarea dumneavoastră de reexaminare, transmisă Parlamentului României, este un drept constituțional și respect acest lucru, dar motivele care stau la baza ei mă fac să cred că ați fost dezinformat, inclusiv de către reprezentanții unor companii cu interese în domeniu, precum SC Holzindustrie Schweighofer SRL.

Vreau să vă informez, de altfel, cu privire la faptul că SC Holzindustrie Schweighofer SRL a încercat să blocheze modificările la Codul Silvic, atât în faza de elaborare, cât și în faza de aprobare a acestora, în Parlament„, se precizează Doina Pană în scrisoare, scrie Agerpres.

Alte Articole

Eva Măruţă câștigă bani frumoși din TikTok. Cât încasează ...

Dana Budeanu, analiză tranşantă a societăţii româneşti ...

Klaus Iohannis, în Parlament: „Viitorul țării noastre ...

Citeşte şi: Preşedintele Klaus Iohannis a respins noul Cod Silvic. Care sunt motivele

Potrivit textului scrisorii deschise, legea privind modificarea Codului Silvic reprezintă, alături de Radarul pădurilor, „al doilea pilon care, înainte de orice interes politic, susține interesul României”.

Fostul ministrul delegat pentru Ape și Păduri arată că articolul privind remunerarea ocoalelor silvice de regim pentru serviciile oferite proprietarilor de fond forestier „nu poate fi considerat ajutor de stat”, deoarece contravaloarea acestora este plătită de către proprietarii de păduri și nu de statul român.

„Ele rezultă în urma unui contract de administrare a pădurii, ca proprietate privată, de către un ocol silvic (privat sau de stat), regimul silvic trebuind să fie respectat în toate pădurile României, indiferent de forma de proprietate”, se menționează în scrisoarea deschisă.

De asemenea, deputatul Doina Pană punctează că art. I pct. 29, aliniatul 11 din acest act normativ „nu antrenează accelerarea tăierii pădurilor, ci dă dreptul micilor proprietari de a beneficia de pădurea proprie, respectând regimul silvic”.

„Art. I pct. 48 se referă la aspectul social al pădurii, comunitățile locale putând crea suprafețe de pădure în scop de recreere, tematice și /sau educaționale, existente în toată lumea civilizată. Pentru că scoaterea din regim silvic presupune acordarea în compensare a de trei ori suprafața (în vecinătatea pădurii respective) și a de cinci ori valoarea, în România nu au putut fi create până acum astfel de facilități de recreere.

Articolul exceptează pentru aceste cazuri regimul de compensare (doar 1 la 1), pentru ca cetățenii din respectiva comunitate locală să se poată bucura de frumusețea și sănătatea pe care ți-o dă o plimbare pe aleile amenajate ale unei păduri, iar copiii să cunoască și să iubească pădurea”, se mai arată în scrisoarea deschisă.

Citeşte şi: Deputaţii au adoptat noul Cod Silvic. Ponta: PNL reprezintă INTERESE frauduloase şi antinaţionale

În privința punctului 72 din articolul I, despre care președintele a spus că poate conduce la ideea creării unui mediu neconcurențial, Doina Pană arată că acesta are drept scop eliminarea monopolului creat de unele firme.

„Art. I pct. 72 introduce un alineat prin care să existe un prag maxim de 30% la achiziția sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier național, nu pentru a crea un mediu neconcurențial, ci pentru a elimina monopolul creat de câteva firme, care au exploatat abuziv în ultimii 10 ani pădurile României. El încurajează prelucrarea superioară locală a lemnului, creând locuri de muncă local, pădurea găsindu-se majoritar în zone de munte, unde posibilitatea altor locuri de munca nu prea există”, se precizează în documentul citat.

Președintele Klaus Iohannis a semnat luni cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 — Codul silvic pe motiv că limitează activitatea economică a operatorilor economici sau a grupului de operatori economici.